CERC: Ordonanţa privind gestionarea deşeurilor de ambalaje diminuează eficienţa instrumentelor economice recomandate de CE

„Argumentul principal invocat de Ministerul Mediului în ceea ce priveşte adoptarea OUG 74 a fost acela că, în condiţiile actuale, România nu îşi poate îndeplini ţintele asumate faţă de Uniunea Europeană, iar transferul şi sporirea autorităţii asupra deşeurilor către Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI-uri) ar rezolva această problemă. Argumentul nu este unul valid, ţinând cont că ADI-urile nu numai că nu reuşesc să îşi atingă ţintele, dar cele mai multe dintre ele nici măcar nu funcţionează! Mai mult, OUG-ul nu prevede niciun fel de penalităţi pentru lipsa de performanţă a acestor asociaţii. Subliniem că modificările propuse în OUG 74/2018 diminuează, de fapt, eficienţa instrumentelor economice necesare alinierii la legislaţia europeană în domeniu, generând probleme de natură tehnică şi financiară tuturor actorilor implicaţi pe lanţul gestionării deşeurilor”, se menţionează în comunicatul citat.

În viziunea reprezentanţilor CERC, Ordonanţa 74/2018 elimină cel mai important instrument, „Taxa la groapă”, „cu toate că în preambulul ordonanţei este menţionat ca fiind unul din instrumentele economice recomandate de Comisia Europeană pentru modernizarea gestionării deşeurilor în România”.

„În schimb, ordonanţa introduce o taxă surpriză, inexistentă în alte state membre UE, denumită total neinspirat ‘Contribuţia pentru Economie Circulară”. Se transmite astfel un mesaj negativ asupra conceptului de Economie Circulară ca fiind generator de taxe şi impozite suplimentare pentru români. Răspunderea extinsă a producătorului, un alt mecanism modificat prin OUG 74/2018, obligă producătorii să îşi administreze ţintele de valorificare a ambalajelor exclusiv prin intermediul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare. Astfel, ei devin finanţatori captivi ai unui sistem, astăzi, neperformant, cu caracter centralizat şi monopolist, cu costuri neoptimizate, netransparente, desprinse total de realităţile unei pieţe bazate pe liberă concurenţă. Aceste costuri ridicate se vor regăsi inevitabil în preţul de vânzare al produselor ambalate, fiind plătite în cele din urmă de către cetăţean’, avertizează Coaliţia.

Garanţie pentru ambalajele primare reciclabile

Potrivit sursei citate, o altă noutate a acestui act normativ este introducerea, începând cu anul 2021, a sistemului de garanţie pentru ambalajele primare reciclabile.

„Această modificare nu a fost discutată în niciuna dintre dezbaterile publice şi nu are la bază un studiu de impact sau oportunitate. Coaliţia pentru Economia Circulară apreciază decizia de a introduce sistemul de tarifare diferenţiat „Plăteşti cât Arunci”. Remarcăm, însă, şi aici lipsa detaliilor pentru implementarea acestui sistem, ţinând cont că aceasta impune o renegociere a tarifelor şi modificarea tuturor contractelor de servicii publice de salubritate până la 1 ianuarie 2019. Coaliţia pentru Economie Circulară îşi reafirmă rolul de partener de discuţii având convingerea că în sesiunea de toamnă a Parlamentului disfuncţionalităţile semnalate vor putea fi remediate, astfel încât acest act normativ important să-şi atingă scopul declarat”, susţine organizaţia.

Guvernul a adoptat, în şedinţa din 17 iulie 2018, la propunerea Ministerului Mediului, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 pentru modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.

Conform ministerului de resort, prin adoptarea acestui act normativ se urmăreşte completarea politicilor şi strategiilor din domeniul gestiunii deşeurilor, în concordanţă cu obiectivele Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi cu solicitările Comisiei Europene, stabilite prin foaia de parcurs pentru România, în vederea implementării legislaţiei europene în materie de deşeuri.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a menţionat că „măsurile care se regăsesc în această ordonanţă de urgenţă au rolul de a creşte rata de reciclare a deşeurilor, de a îndepărta de la depozitare materii prime valoroase şi, în final, de a pune România pe harta europeană a reciclării şi a economiei circulare”.

Proiectul de OUG a fost lansat în dezbatere publică la 1 februarie 2018, iar în cele cinci luni care au trecut până în momentul adoptării lui Ministerul Mediului a organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mediului economic, asociaţii patronale, reprezentanţi ai producătorilor, reciclatori, operatori de salubritate şi autorităţi publice locale.

Încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă

Una dintre principalele noutăţi pe care această OUG le aduce legislaţiei actuale privind deşeurile vizează aplicarea, începând cu 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucata. Începând cu 31 martie 2022, această garanţie se va aplica şi ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri, destinate anumitor tipuri de băuturi.

O altă noutate se referă la încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă şi detalierea modului de aplicare a tarifului diferenţiat la populaţie. Astfel, autorităţile publice locale au obligaţia ca, începând cu 1 ianuarie 2019, să aplice sistemul ‘plăteşte pentru cât arunci’, iar în acest sens vor trebui să asigure recipiente separate pentru fracţia uscată, respectiv cea umedă. De asemenea, vor trebui să colaboreze mai bine cu producătorii de produse ambalate şi cu Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), care vor acoperi costurile pentru colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

De asemenea, pentru stimularea reciclării materialelor şi scăderea cantităţilor de deşeuri depozitate se introduce o contribuţie pentru economie circulară în valoare de 30 lei/tona de deşeuri eliminată prin depozitare. Această contribuţie va fi suportată de către operatorii de salubrizare pentru cantităţile de deşeuri municipale care urmează să fie depozitate, în cazul în care acestea depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă stipulaţi în contracte.

„Se stabileşte clar rolul fiecărui actor din lanţul de gestiune a deşeurilor, începând de la obligaţiile cetăţenilor, colectorilor, salubriştilor şi terminând cu cele ale producătorilor, reciclatorilor şi autorităţilor publice locale. În pregătirea Strategiei Europene pentru produsele de plastic de unică folosinţă, se propune un calendar etapizat pentru înlocuirea ambalajelor de unică folosinţă, în special a celor din plastic, pentru băuturi de orice fel, cu ambalaje reutilizabile, care să permită utilizări multiple, şi creşterea ponderii acestor tipuri de ambalaje din totalul ambalajelor puse pe piaţă, până în anul 2025”, a menţionat, la momentul respectiv, Ministerul Mediului.

În plus, Ordonanţa introduce, începând cu anul 2019, indicatori de performanţă, atât pentru societăţile de salubrizare, cât şi pentru staţiile de sortare, care să conducă la scăderea cantităţilor direcţionate către depozitul de deşeuri, la creşterea gradului de valorificare a deşeurilor în România şi stimularea industriei de reciclare.