Potrivit WGC, cererea fizică de aur (bijuterii, monede şi lingouri, utilizatori industriali) în China ar urma să ajungă la cel puţin 1.350 de tone în 2017, ceea ce ar reprezenta o creştere cu aproape o cincime faţă de consumul record de 1.132 de tone de aur înregistrat anul trecut în China. În 2013, China a devansat India devenind cel mai mare consumator mondial de aur, fiind responsabilă pentru 26% din cererea privată mondială.
‘Chiar şi cu o relativă încetinire a ritmului de creştere, concluzia noastră este că cererea de aur va creşte de la nivelul record înregistrat în prezent până la cel puţin 1.350 de tone. Credem că aceasta este o ipoteză conservatoare’, a declarat analistul WGC, Alistair Hewitt. Acesta a precizat că la elaborarea prognozelor sale WGC a plecat la ipoteza unei creşterii medii de 6% în perioada 2014-2017, ceea ce înseamnă că cererea de aur a Chinei ar putea fi chiar mai mare.
Hewitt a subliniat că, în perioada 2003-2013, consumul de aur al Chinei s-a triplat, după ce în 2004 a fost ridicată interdicţia persoanelor private de a deţine lingouri de aur. ‘Credem că piaţa chineză de aur va continua să se dezvolte în următorii ani graţie importanţei culturale a aurului, creşterii veniturilor şi sprijinului guvernamental. Din ce în ce mai multe persoane se îmbogăţesc, au mai mulţi bani de cheltuit pentru bijuterii şi mai multe economii pentru investiţii’, a spus Alistair Hewitt, reamintind că, potrivit unui studiu al Ernst & Young, numărul de gospodării chineze din clasa medie ar urma să crească de la 300 la 500 de milioane până în 2020.
Chinezii sunt interesaţi în special de bijuteriile de aur pentru nunţi (40% din cererea de bijuterii) şi pentru sărbători precum cea de Anul Nou. Potrivit estimărilor WGC, consumul de bijuterii de aur ar urma să crească de la 669 de tone în 2013 până la 780 de tone în 2017. De asemenea, cererea de monede şi lingouri de aur ar putea să ajungă la 500 de tone în 2017 de la 397 de tone în 2013, potrivit WGC.
Preţul aurului a scăzut cu aproape o treime anul trecut pe măsură ce investitorii au abandonat metalul galben, perceput ca o valoare de refugiu, în favoarea acţiunilor şi altor investiţii mai riscante. În schimb, cererea globală de aur pentru bijuterii a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani pe măsură ce consumatorii din Asia şi Orientul Mijlociu au dorit să profite de avantajul oferit de scăderea preţurilor.