Preţul global al aurului a crescut cu 18% anul trecut, atingând cel mai ridicat nivel de după 2013, pe măsură ce ritmul de creştere a economiei mondiale a încetinit. În mod tradiţional, aurul este văzut ca o investiţie sigură în perioade de incertitudine politică şi economică şi, în plus, devine mai popular atunci când scad dobânzile, cum s-a întâmplat anul trecut.
Însă preţurile ridicate la aur, care în unele monede au atins valori record, au redus interesul pentru bijuteriile de aur şi achiziţiile de lingouri şi monede de aur ale consumatorilor cu amănuntul. Această dinamică este posibil să continue şi în 2020, cu băncile centrale şi investitorii continuând să cumpere aur iar consumatorii cu amănuntul vor evita să facă achiziţii, este de părere directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt. „Nu mă aştept ca vreunul din aceşti factori să dispară în curând”, a spus Alistair Hewitt.
Potrivit WGC, cererea mondială de aur a fost de 4.355,7 tone anul trecut, în scădere cu 1% faţă de 4.401 tone în 2018. Anul trecut s-a încheiat însă cu o scădere de 19% a cererii de aur până la 1.045,2 tone în trimestrul octombrie-decembrie 2019, comparativ cu perioada similară a lui 2018.
WGC subliniază că pe ansamblul anului 2019, cererea de aur pentru bijuterii a scăzut cu 6%, până la 2.107 tone, în condiţiile în care consumul în principalele două pieţe a scăzut cu 9% în India şi cu 8% în China. Achiziţiile de lingouri şi monede de aur au scăzut cu 10% în India şi cu 31% în China, ceea ce a provocat o reducere cu 20% a cererii globale pentru lingouri şi monede până la 870,6 tone. Băncile centrale şi alte entităţi suverane au achiziţionat anul trecut 650,3 tone de aur, cu doar 5,9% mai puţin decât în 2018, când aceste achiziţii au urcat la 656,2 tone, cea mai ridicată valoare din ultimii 50 de ani.
Pe de altă parte, oferta mondială de aur a crescut anul trecut cu 2% până la 4.776,1 tone, graţie unei creşteri de 11% a producţiei de aur reciclat, a spus WGC.