„Pe partea de stabilire a reşedinţei în România şi a accesului la piaţa muncii, lucrurile sunt ceva mai simple şi la îndemână, existând unele derogări legislative. Din perspectiva fiscală însă, şederea pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de şase luni, mai exact mai mare de 183 de zile, se poate translata în obligaţii fiscale suplimentare”, susţin autorii analizei, Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.
Astfel, legislaţia fiscală din România prevede obligaţia completării formularului Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România de către orice persoană fizică care soseşte în ţara noastră şi va avea o şedere pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
Totodată, chestionarul menţionat se depune, la autorităţile fiscale române competente, doar după împlinirea perioadei de 183 de zile de prezenţă în ţară, având ca scop stabilirea statutului fiscal în România a persoanei fizice, respectiv de persoană fizică rezidentă fiscal în România sau nerezidentă. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei Notificări privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă de către autorităţile fiscale.
Prin urmare, pe baza situaţiei personale ce urmează să fie analizată, de la caz la caz, de către autorităţile fiscale, acestea pot concluziona că persoana în cauză îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal în România.
Astfel, cetăţenii ucraineni pentru care se constată, în urma analizei punctuale, că îndeplinesc condiţiile din legislaţia românească, pentru a fi încadraţi ca rezidenţi fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale.
„Dacă anumite disponibilităţi băneşti au fost transferate deja în România, decizia în sine a determinat, pentru cetăţeanul respectiv, ca sursa ulterioarelor venituri din deţinerea acestora, precum venituri din dobânzi, să fie una română, ceea ce, pe cale de consecinţă, duce la impozitarea automată a acestor venituri în România.”, susţin autorii analizei.
Potrivit consultanţilor, rezidenţa fiscală în România atrage obligaţia de declarare aici şi de impozitare corespunzătoare a eventualelor venituri externe pe care cetăţeanul ucrainean le-ar putea obţine, încă din prima zi de prezenţă aici: fie din închirierea unei proprietăţi deţinute în afara României, fie din deţinerea şi/sau transferul unor acţiuni la societăţi străine sau alte investiţii similare pe care cetăţeanul ucrainean le-ar putea avea.
„Toate aceste obligaţii suplimentare, de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale în România, cad în sarcina cetăţeanului ucrainean. Important de menţionat este faptul că şederea în România, prin stabilirea reşedinţei aici, atrage, de asemenea, calificarea cetăţeanului ucrainean drept contribuabil la sistemul de asigurări sociale obligatorii din România – cu posibile obligaţii de plată suplimentare pentru veniturile personale obţinute din România şi/sau din afara României, după caz”, susţin autorii analizei.
Dacă în ceea ce priveşte veniturile personale, altele decât cele salariale, rezidenţa fiscală joacă un rol important şi este necesară determinarea acesteia pe baza procedurii amintite mai sus, din perspectiva veniturilor din salarii lucrurile stau diferit.
Astfel, cetăţenii ucraineni angajaţi în România datorează atât impozit pe venitul din salarii, cât şi contribuţiile sociale obligatorii, pentru activitatea salarială desfăşurată la noi în ţară, similar unui angajat român, fără obligaţii personale suplimentare, de declarare sau de plată. „Este exact cazul celor peste 6.400 de cetăţeni ucraineni înregistraţi pe statele de plată ale unor companii româneşti, care figurează în statisticile Ministerului Muncii”, menţionează consultanţii.
Pe de altă parte, în cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează în România, dar sunt plătiţi în continuare de un angajator ucrainean, este de menţionat faptul că obligaţiile de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale datorate în România, atât din perspectiva impozitului pe venitul din salarii, cât şi a contribuţiilor sociale obligatorii, cad doar în sarcina cetăţeanului ucrainean.
„Concluzia este una singură: nu există derogări speciale de la prevederile generale ale legislaţiei fiscale din România pentru cetăţenii ucraineni refugiaţi de război. Mai mult, schimbarea rezidenţei fiscale în cea română, prin îndeplinirea condiţiilor specifice din legislaţie, coroborat cu prevederile Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri dintre România şi Ucraina, atrage obligaţii fiscale suplimentare pentru cetăţenii ucraineni stabiliţi în România”, au precizat autorii materialului.
În luna august a acestui an s-au împlinit şase luni de când primii cetăţeni ucraineni au ajuns în România pentru a căuta aici protecţia atât fizică, cât şi financiară, a lor şi a familiilor lor.
Conform datelor disponibile, din cele aproximativ 1,5 milioane de cetăţeni ucraineni care au intrat în România începând cu 24 februarie, peste 87.000 au rămas la noi în ţară, fiind încă prezenţi aici. O parte dintre aceştia s-au încadrat în muncă, activând în domenii precum cel al industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şi restaurante sau comerţ, iar altă parte şi-a înfiinţat mici afaceri de familie în România.
Peste 6.400 de cetăţeni ucraineni sunt integraţi pe piaţa muncii din România, potrivit celor mai recente statistici ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, fiind înregistrate 6.420 de contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.282 sunt contracte care au data de început a activităţii exact în ziua declanşării conflictului din Ucraina.
Din total, 1.155 sunt înregistrate în industria prelucrătoare, 616 în construcţii, 495 în hoteluri şi restaurante, în comerţul cu ridicata şi amănuntul sau reparaţii autovehicule şi motociclete, iar 345 în domeniul activităţilor de servicii administrative sau a activităţilor de servicii suport.
Cei mai mulţi dintre ucraineni, 1.297, şi-au găsit loc de muncă în Bucureşti, 435 în judeţul Bistriţa-Năsăud, 269 în judeţul Timiş, 235 în judeţul Arad, 216 în judeţul Maramureş, 161 în judeţul Bihor şi 150 în judeţul Argeş, relevă datele ministerului.
EY are peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.