‘Prin această decizie a Guvernului României, viitorii pensionari sunt expuşi din ce în ce mai mult la voinţa politică privind modul de calcul şi valoarea punctului de pensie în viitor şi au un cuvânt din ce în ce mai mic de spus în ceea ce priveşte bunăstarea lor pe termen lung, un fenomen îngrijorător. România s-a angajat, prin Programul de Convergenţă pentru perioada 2015 – 2018 trimis Comisiei Europene de Ministerul Finanţelor Publice, să asigure o contribuţie de minimum 6% din venitul brut al salariaţilor către fondurile de pensii private, tocmai pentru a asigura reforma sustenabilă a sistemului de pensii care, în prezent, se confruntă cu un deficit uriaş’, se spune în comunicat.
Conform CFA România, pensiile actuale sunt plătite în proporţie de două treimi din contribuţiile actualilor salariaţi, iar o treime din împrumuturi guvernamentale. De aceea vor exista presiuni din ce în ce mai mari pe bugetul asigurărilor sociale de stat, iar pensia privată va fi o sursă vitală pentru a asigura un trai decent milioanelor de pensionari.
‘Viitorii pensionari din România vor avea de pierdut nu doar din sumele care nu vor fi virate în conturile lor, aproximativ 300 milioane euro (calculat la valoarea contribuţiilor din 2016), ci şi din lipsa randamentelor pentru respectiva contribuţie. Contrar celor vehiculate în spaţiul public, pensia publică nu oferă un randament celor care virează contribuţiile obligatorii, întrucât aceste contribuţii nu sunt investite în conturile individuale ale acestora, ci sunt utilizate pentru achitarea obligaţiilor curente’, se arată în comunicat.
CFA România precizează că fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II – au avut rezultate foarte bune de la lansare şi până în prezent (2008 – 2017), randamentul mediu anualizat fiind de aproximativ 10%, printre cele mai mari din regiune.
De asemenea, organizaţia menţionează că diferenţa dintre Pilonul I şi Pilonul II de pensie este diferenţa dintre a trăi pe credit şi a economisi şi investi pe termen lung, pentru a crea venituri suplimentare.
Conform studiilor efectuate de Comisia Europeană, toate ţările Uniunii Europene se vor confrunta – sau se confruntă deja – cu îmbătrânirea populaţiei. Dacă în prezent populaţia în vârstă de peste 65 de ani reprezintă în jur de 20% din totalul populaţiei (media europeană), până în 2080 procentul va ajunge la aproape 30%. Gradul de dependenţă al populaţiei în vârstă de populaţia tânără (raportul pensionari/salariaţi) va creşte de la 50% la 80% până în 2080. Conform Institutului Naţional de Statistică, jumătatea din populaţia României va avea peste 65 de ani în anul 2050.
CFA România susţine că, în aceste condiţii, fără o politică de pensii coerentă şi viabilă, cu viziune pe termen lung, întreaga populaţie va fi expusă la riscul scăderii semnificative a veniturilor după pensionare.
Acest lucru va afecta şi starea de sănătate pe termen lung a populaţiei, întrucât o mare parte din veniturile din pensii sunt alocate pentru cheltuieli medicale.
Conform studiilor europene, în prezent, în medie, rata de înlocuire a venitului este în jur de 50%. Cu alte cuvinte, o persoană care acum câştigă salariul mediu pe economie va avea venituri din pensie de aproximativ 1.000 lei pe lună. În lipsa unei alternative de economisire privată, această rată de înlocuire nu poate decât să scadă.
Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au sisteme robuste de pensii private, cu contribuţii de cel puţin 5% din salarii. Astfel, cu beneficiul de a reduce marginal deficitul bugetului asigurărilor sociale, în prezent de peste 3% din Produsul Intern Brut, este afectat dreptul a milioane de români de a beneficia în viitor de o completare a venitului din pensia publică şi de a trăi decent în perioada de pensie.
Organizaţia CFA România doreşte, de asemenea, să precizeze că activele fondurilor de pensii Pilon II sunt aproape 90% investite în România, în titluri de stat şi piaţa de capital, deci, fondurile private sunt un major investitor strategic, cel mai mare de pe piaţa de capital.