CFR şi CNAIR au primit cele mai mari finanţări din PNRR, peste 2 miliarde euro fiecare. Stadiul PNRR: cauzele vitezelor diferite cu care sunt puse în aplicare investiţiile

Până la data de 15 aprilie 2024 cele mai mari finanţări din PNRR le-au primit:

CFR S.A. pentru modernizarea și înnoirea infrastructurii feroviare, valoare investiţiei depăşeşte 2,89 de miliarde de euro;

CNAIR pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră. Valoare investiţiei e de aproximativ 2,7 miliarde de euro, arată datele Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene (MIPE), analizate de Economica.net.

Autoritatea pentru Digitalizarea României – proiecte în valoare totală de aproximativ 612 milioane de euro:

• implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice;
• reformarea sistemului național de achiziții publice;
• implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental;
• scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme;
• dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud;
• scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale;
• transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru în administrația publică.

Cluj-Napoca – proiecte în valoare totală de peste 466 de milioane de euro:

• asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare;
• asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ;
• echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic;
• echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP);
• înființarea, echiparea și operaționalizarea a 90 de servicii complementare pentru grupurile defavorizate;
• dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Cluj-Napoca;
• construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe;
• centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane;
• construirea unor insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local;
• înființarea unor centre de colectare cu aport voluntar;
• instituirea unui fond care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent;
• asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice;
• înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante);
• asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS/alte infrastructuri TIC.

În clasamentul destinatarilor celor mai mari finanțări prin PNRR până la data de 15 aprilie 2024 urmează municipiile Iaşi, Timişoara şi Galaţi, conform datelor Ministerului de resort, analizate de Economica.net.

Primăriile de sector din Bucureşti care au cele mai mari finanţări din PNRR până la 15 aprilie 2024 sunt următoarele:

• Sectorul 4 – peste 260 de milioane de euro,
• Sectorul 1 – peste 146 de milioane de euro,
• Sectorul 3 – peste 112 milioane de euro,
• Sectorul 6 – 84 de milioane de euro,
• Sectorul 2 – peste 78 de milioane de euro,
• Sectorul 5 – peste 63 de milioane de euro, arată analiza Economica.net pe baza datelor MIPE.

Stadiul PNRR

Există diferențe semnificative în viteza cu care sunt implementate anumite jaloane și ținte din PNRR. Jaloanele nominale care au probleme sunt guvernanţa corporativă şi plafonul pentru microîntreprineri, dar și cele care țin de energie, atrage atenţia un deputat PNL care l-a întrebat pe Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care sunt motivele care conduc la această situaţie.

Ce a răspuns ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene:

„Scopul final al PNRR e ameliorarea stării economiei naţionale după criza generată de Covid-19. Realizarea investiţiilor în domeniul energiei şi sincronizarea cu alte investiţii depind de factori precum:

• afectarea lanţurilor de aprovizionare din cauza conflictelor armate din regiune,
• creşterea inflaţiei,
• creşterea cererii pentru anumite produse, materii prime, utilaje, necesare implementării anumitor investiţii,
• creşterea costurilor cu materiale şi forţa de muncă,
• lipsa personalului calificat,
• lipsa de interes a beneficiarilor pentru anumite investiţii,
• dificultăţi în derularea proceselor de achiziţie publică”, a răspuns Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene la interpelarea consultată de Economica.net.

Adrian Câciu a dat de înţeles că cererea de plată numărul 3 nu e blocată.

Toate jaloanele privind guvernanţa coporativă pe cele trei componente din PNRR fac obiectul cererii de plată numărul 3 care a transmisă Comisiei Europene, fiind în proces de analiză şi aprobare. Cu privire la jalonul 206 care prevede intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal, care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special, jalonul e considerat îndeplinit, a mai spus Câciu.

Context

La 15 decembrie 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezentând o finanțare de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă 74 de ținte/jaloane aferente trimestrului al III-lea din 2022 și trimestrului al IV-lea din 2022.

Printre cele mai importante reforme și investiții cu impact socio-economic, aferente celei de-a treia cereri de plată, se numără:

• adoptarea strategiei forestiere naționale 2020-2030 (jalonul 22);
• semnarea contractelor pentru jumătate din lucrările de modernizare și înnoire a infrastructurii feroviare (jalonul 72);
• intrarea în vigoare a legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României (jalonul 151);
• intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (jalonul 215);
• 450.000 case de marcat conectate la sistemul informatic al ANAF (jalonul 221);
• intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” (jalonul 243);
• semnarea contractelor pentru înnoirea parcurilor de vehicule de transport public – achiziționarea unor vehicule nepoluante (jalonul 294);
• intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale (jalonul 310);
• intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a venitului minim de incluziune (jalonul 384);
• modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală (jalonul 424);
• intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social (jalonul 449);
• lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier nou (jalonul 489).

După finalizarea procedurii de plată pentru cererea de plată nr. 3 România urmează să transmită cea de-a patra cerere de plată în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro, aferentă îndeplinirii a 46 de ținte și jaloane.

Alocarea PNRR pentru ţara noastră este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții.