CGMB şi-a dat acordul de principiu pentru cumpărarea primului sediu istoric al BNR de la miliardarul Mihai Anastasescu

Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 42 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi două abţineri, anunță News.ro.

Consilierul general USR Roxana Wring a declarat în cadrul şedinţei că sunt alte clădiri monument istoric care au mai mare nevoie să fie cumpărate şi că preţul de la care se porneşte negocierea este „dincolo de orice imaginaţie”.

„Sunt clădiri monument istoric care au mai mare nevoie să fie cumpărate. Preţul de la care se porneşte mi se pare nu exagerat, dincolo de orice imaginaţie. Pentru un alt monument istoric, preţul pe metru pătrat este de 2.000 de euro. Iar aici pornim de la 4.000 de euro. Eu sper că Primăria Capitalei nu va da nici jumătate, chiar mai puţin de jumătate pe aceast monument istoric”, a declarat consilierul USR.

Viceprimarul Aurelian Bădulescu a susţinut că proiectul de hotărâre se referă doar la un acord de principiu şi i-a spus Roxanei Wring că are „capacitate de diseminare foarte mică”.

„Trebuie să răspund şi la prostiile astea pe care le spun alţi colegi. Doamna Wring, după cum puteţi observa, iar sunteţi în filmul ăla în care trebuie să vă scremeţi ca să vă iasă ceva. Noi vorbim pentru această clădire despre actele preparatorii. Nu discutăm despre chestiuni de fond, ci de formă. Capacitatea dumneavoastră de diseminare este foarte mică. Dacă aţi fi citit, aţi fi înţeles că nu se cumpără nimic acum. Vedem dacă merită să cumpărăm, doar ne exercităm un drept. Într-adevăr, dreptul, ca instituţie, este greu pentru dumneavoastră”, a spus viceprimarul.

Clădirea monument istoric cu un etaj şi mansardă a BNR are adresa oficială în Bulevardul I.C. Brătianu nr. 10, dar este situată de facto pe strada Doamnei, potrivit Profit.ro.

Clădirea se află pe lista oficială a monumentelor istorice a Ministerului Culturii, însă ministerul a transmis Primăriei că nu intenţionează să-şi exercite dreptul de preemţiune la cumpărare. Potrivit legislaţiei în vigoare, în astfel de situaţii, dreptul de preemţiune se transferă autorităţilor locale, în cazul de faţă PMB.

Imobilul se află pe un teren în suprafaţă de 1.227 mp, are o suprafaţă construită utilă de 1.073 mp şi regim de înălţime P+1+M. Proprietarul cere un preţ de 4,85 milioane euro, stabilit ca valoare de piaţă de un evaluator autorizat. Clădirea a mai fost scoasă la vânzare în urmă cu 3 ani, în 2014, la un preţ semnificativ mai mare, de 7,5 milioane euro. 

Primăria îşi justifică intenţia de achiziţie prin valoarea istorică a clădirii, prin faptul că unele din cele 26 de instituţii publice de interes local din subordinea sa au probleme funcţionale în desfăşurarea activităţii şi prin faptul că „creşterea şi diversificarea ofertei şi consumului cultural, cu accent pe diversitatea culturală, şi efectele sale asupra dezvoltării economice şi incluziunii sociale sunt un obiectiv important pentru societate”.

Clădirea aparţine producătorului de materiale de construcţii Soceram SA din Câmpina, controlat indirect de omul de afaceri Mihai Anastasescu, prin intermediul firmei Metaleuroest, potivit Profit.ro.

În ultimii cinci ani, deşi şi-a sporit continuu cifra de afaceri anuală, de la sub 100 la aproape 147 milioane lei, Soceram SA a înregistrat pierderi în fiecare an, în valoare totală cumulată de peste 70 milioane lei în perioada 2012-2016. La 30 iunie 2017, Soceram avea obligaţii restante la bugetele statului în sumă totală de peste 5 milioane lei.

Compania a fost înfiinţată ca societate comercială în 1990 prin comasarea într-o singură structură juridică a fostelor întreprinderi socialiste de produse ceramice de la Jimbolia, Sătuc, Ţăndărei şi Urziceni şi a celor de materiale de construcţii din Doiceşti, Bucov şi Suceava. După privatizarea din prima jumătate a anilor 2000, la care a fost cumpărată de Metaleuroest şi de compania Elsid a lui Mihai Tufan, fostul partener al lui Anastasescu, şi-a avut o perioadă sediul central în Bucureşti, chiar în clădirea de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 10 pe care PMB intenţionează să o cumpere, după care acesta a fost mutat la Câmpina. Asupra proprietăţii există mai multe ipoteci în favoarea CEC Bank, pentru garantarea unor credite acordate de banca controlată de stat.

Clădirea a fost construită după 1875 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca sediul al instituţiei financiare Creditul Funciar Rural, înfiinţată în 1873. De asemenea, a găzduit primul sediu, provizoriu, al Băncii Naţionale a României (BNR), în perioada 1880-1890.