Potrivit documentului citat, o tendinţă similară de creştere a cheltuielilor cu pensiile se va înregistra şi în Bulgaria, unde aceste cheltuieli vor reprezenta 11% din PIB, în condiţiile în care, în 2010, acestea reprezentau 9,9% din PIB.
Pe de altă parte, în Polonia evoluţia cheltuielilor cu pensiile va fi descrescătoare, în condiţiile în care, în 2010, cheltuielile se situau la 11,8% din PIB iar în 2060 este aşteptată o valoare de 9,6% din PIB. În Italia, în 2060 acest procent va fi de 14,4%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de nivelul din 2010 iar în Danemarca cheltuielile cu pensiile vor scădea la 9% din PIB, respectiv cu 1,1 pp.
Per total, în UE 27 media va fi de 12,7% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, în creştere faţă de 2010 cu 1,4 puncte procentuale, iar în zona euro va exista o creştere cu 2,2 puncte procentuale până în 2060, ajungând la 14% din PIB.
‘Pentru România, proiecţia de creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei, conform ultimului raport privind sustenabilitatea, este de 5,4 pp din PIB pentru perioada 2010-2060 (peste media europeană de 2,9 pp din PIB). Pe principalele componente de cheltuieli 3,7 pp din PIB reprezintă creşterea cheltuielilor pentru pensii (media europeană 1,4 pp), iar 2,1 pp din PIB creşterea cheltuielilor legate de îngrijirea sănătăţii şi îngrijirea pe termen lung (media europeană 2,0 pp)’, se arată în document.
Majorarea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei peste media europeană este legată de procesul accelerat de îmbătrânire a populaţiei, aplicarea indexării exclusiv cu inflaţia din 2030 şi vârsta de pensionare relativ redusă (63 de ani femei, 65 de ani bărbaţi).