Chestionar recensământ: explicaţii despre anul construirii clădirii, situaţii atipice privind educaţia respondenţilor şi absolvenţii de studii în străinătate

Economica.net vă aminteşte că 27 mai este ultima zi în care vă puteţi autorecenza.

Dacă nu puteţi să vă autorecenzaţi sau v-aţi autorecenzat, dar chestionarul dumneavoastră nu a fost validat şi nu a fost acceptat în baza de date a recensământului, veţi fi vizitat de recenzor în perioada 31 mai – 17 iulie 2022, conform noului calendar de recenzare.

Anul construirii clădirii

Se consideră an al construirii anul dării în folosinţă a clădirii, respectiv anul în care s-a terminat complet construcţia, inclusiv toate instalaţiile şi finisajele interioare, spune INS în Metodologia de recenzare şi de prelucrare a datelor colectate în cadrul recensământului, consultată de Economica.net.

Pentru clădirile care ulterior construirii au fost extinse prin adăugări sau supraetajări se va considera an al construcţiei anul când a fost terminată clădirea iniţială. Dacă aceste adăugiri de spaţii locuibile depăşesc capacitatea construcţiei inițiale (exprimată prin suprafaţa nou-construită), se va lua în considerare anul când a fost adăugată construcţia nouă (supraetajarea), se arată în Metodologia de recenzare şi de prelucrare a datelor colectate în cadrul recensământului.
Pentru clădirea care a fost reconstruită (transformată) în proporţie de peste 50% din capacitatea construcţiei iniţiale se va considera an al construcţiei anul când aceasta a fost reconstruită, conform metodologiei citate anterior, indică INS în Metodologia citată de Economica.net mai sus.

Materialul din care sunt construiţi pereţii exteriori ai clădirii

Variantele de răspuns, explicate:

Beton armat sau schelet din beton armat pentru construcţiile executate prin cofraje glisante şi pentru cele cu pereţii construiţi în sistem AMVIC, cu cofraj din polistiren extrudat şi beton turnat la faţa locului, blocuri, panouri;

Unităţi prefabricate (prefabricate din beton – pentru construcţiile cu pereţi construiţi din panouri prefabricate din beton armat, construite în fabrică, aduse şi instalate la faţa locului);

Zidăria din cărămidă, piatră sau înlocuitori (BCA) cu planșee din beton armat sau/și grinzi metalice include:

• − pereţii construiţi din: cărămizi celulare (cu goluri), blocuri ceramice şi din beton, blocuri de beton celular autoclavizat (BCA) etc., cu planșee din grinzi metalice.
  − clădirile cu schelet din beton armat (stâlpi şi grinzi de beton), ai căror pereţi exteriori sunt din cărămidă, piatră, BCA sau înlocuitori, inclusiv planşeele construite din bolţişoare de cărămidă cu grinzi metalice care se asimilează cu planşeele din beton armat;

Zidărie de cărămidă, piatră sau înlocuitori (BCA), cu planșee din lemn – pereţii construiţi din: cărămizi celulare (cu goluri), blocuri ceramice şi din beton, blocuri de beton celular autoclavizat (BCA) etc. și planșeele construite din lemn;

Lemn (bârne, scânduri etc.) – pentru clădirile cu pereţi exteriori construiţi din bârne, scânduri etc.;

Paiantă, chirpici – în această categorie se includ şi clădirile cu pereţi exteriori construiţi din pământ bătut, nuiele, stuf etc.;

Alte materiale – în această categorie intră pereţii construiţi din PFL, OSB, sticlă etc.;

Materiale mixte – pentru clădirile care au pereţii exteriori construiţi din mai multe materiale (de exemplu: beton şi sticlă, piatră, lemn şi cărămidă), dar nu se poate aproxima ponderea acestor materiale.

Chestionarul adresat persoanei – secţiunea dedicată educaţiei

Care este cel mai înalt nivel de educaţie absolvit până la data de 1 decembrie 2021?

Exemple

• un tânăr care a finalizat clasa a XII-a, dar nu a promovat examenul de Bacalaureat, se consideră că a absolvit învăţământul gimnazial. Prin urmare, la întrebarea “Care este cel mai înalt nivel de educaţie absolvit până la data de 1 decembrie 2021?” cei aflaţi în situaţia descrisă mai sus vor răspunde studii gimnaziale.
• dacă tânărul a finalizat liceul fără să promoveze Bacalaureatul, iar apoi a urmat studii postliceale (pentru care diploma de bacalaureat nu este obligatorie), finalizând studiile postliceale cu promovarea examenului de absolvire şi obţinerea diplomei de studii/calificare, atunci se consideră că a absolvit studii postliceale. Astfel că la întrebarea “Care este cel mai înalt nivel de educaţie absolvit până la data de 1 decembrie 2021?” cei aflaţi în situaţia descrisă mai sus vor răspunde studii postliceale.

Precizările făcute de INS în Metodologia de recenzare şi de prelucrare a datelor din recensământ:

Se consideră că au absolvit un nivel educaţional şi persoanele care în locul diplomei menţionează că au o adeverinţă eliberată de universitate, diploma urmând să le fie eliberată peste un anumit timp de la promovarea examenului sau dacă precizează că au această adeverinţă pentru că nu au ajuns încă să ridice diploma de la unitatea de învăţământ, indică INS în Metodologia de recenzare şi de prelucrare a datelor din recensământ.

Precizări pentru absolvenţii de studii superioare

În ce perioadă ați absolvit nivelul de educație declarat anterior?
La această întrebare, respondentul trebuie să se refere anul în care a obţinut diploma de licență (nu anul în care a promovat examenele ultimului an de studii), anul în care a obţinut diploma de master (nu anul promovării ultimului an de master), anul în care a obţinut diploma de doctor şi nu anul finalizării studiilor de doctorat, atrage atenţie INS în Metodologia citată mai sus.

În ce ţară se află instituția de învăţământ?

Întrebarea se adresează doar respondenţilor care au precizat anterior că au absolvit cel mai înalt nivel de studii superioare în străinătate.
Se va selecta țara în care respondentul spune că a absolvit studiile (țara în care se află universitatea la care persoana a urmat cursurile). Oamenii care au urmat cursuri la distanţă vor indica țara în care se află universitatea, nu ţara în care au urmat cursurile (care poate fi diferită de cea în care se află universitatea).

Domeniul de studii absolvit în străinătate

Întrebarea se adresează doar respondenților care au absolvit studiile în străinătate.
Domeniile afișate sunt cele recunoscute la nivel european, iar pentru absolvenţii de studii universitare într-o țară din Uniunea Europeană, domeniul absolvit ar trebui să se regăsească în lista de răspunsuri, spune INS.
Dacă totuşi domeniul precizat de respondent nu apare în lista afişată la această întrebare, respondentul va alege cel mai apropiat domeniu de cel absolvit. Această situaţie poate apărea, spre exemplu, în cazul oamenilor care au finalizat studiile cu mai mulți ani în urmă sau în cazul celor care au studiat într-o țară din afara Uniunii Europene, spune INS în Metodologia de recenzare, consultată de Economica.net.

Citeşte şi: