Chile are atât de multă energie fotovoltaică încât preţul electricităţii a scăzut la zero

Economica.net
02 06. 2016
fotovoltaic_solar_577543_78998200

Timp de 113 de zile, începând din luna aprilie, preţurile spot au coborât la zero în mai multe părţi din Chile, astfel că în acest an ar putea fi depăşit numărul total de 192 de zile în care preţurile spot au coborât la zero, de anul trecut. Energia gratuită este o veste bună pentru consumatori, dar una proastă pentru companii care deţine centrale electrice şi dezvoltatorii care caută să obţină finanţare pentru noi facilităţi.

Principalul ‘vinovat’ este deşertul Atacama din zona de nord a ţării. Creşterea cererii de energie, stimulată de producţia minieră şi creşterea economică, a dus la dezvoltarea a 29 de parcuri fotovoltaice şi alte 15 sunt în stadiu de proiect. În prezent însă, Chile se confruntă cu o reducere a cererii de energie pe fondul scăderii producţiei de cupru, iar parcurile fotovoltaice supra-aprovizionează o regiune care nu are liniile de transmisie necesare pentru a distribui electricitatea în alte părţi.

‘Investitorii înregistrează pierderi. Creşterea a fost una dezordonată. Nu este posibil să ai atât de mulţi dezvoltatori în acelaşi loc’, susţine Rafael Mateo, directorul general de la divizia de energie a Acciona SA, care investeşte 343 milioane de dolari într-un parc fotovoltaic de 247 megawaţi în regiune, care va fi unul dintre cele mai mari din America Latină.

Capacitatea de producţie a energiei fotovoltaice în Chile s-a majorat de patru ori, ajungând la 770 megwaţi, din 2013 şi până în prezent. Însă cea mai mare parte din această energie este concentrată în regiunea Atacama, unde este şi baza industriei cuprului.

Problema este că Chile are două reţele de transmisie a energiei, reţeaua centrală şi reţeaua de nord care nu sunt contectate între ele. În plus, există zone în interiorul reţelelor care nu au o capacitate de transmisie adecvată. Aceasta înseamnă că o regiune poate avea prea multă energie, astfel că preţurile scad deoarece surplusul nu poate fi livrat în alte părţi ale ţării, precizează Carlos Barria, profesor la Universitatea din Santiago de Chile.

Guvernul vrea să rezolve această problemă prin construirea unei linii de transmisie de 3.000 de kilometri care să facă legătura între cele două reţele până în 2017. De asemenea, este în construcţie o linie de 753 de kilometri care să rezolve problema congestiei în zonele de nord ale reţelei centrale, regiunea unde surplusurile de energie duc preţurile la zero.

Atunci când companiile de utilităţi nu oferă gratuit electricitate, preţurile sunt foarte mici. De exemplu la staţia Diego de Almagro din regiunea Atacama, în luna martie preţurile nu au depăşit nivelul de 60 de dolari pentru un megawat oră, mai puţin decât preţul minim de 70 de dolari pentru un megawat oră inclus în contractele pe termen lung de furnizare a energiei.

Producătorii de electricitate vor avea de suferit de pe urma preţurilor scăzute până când problemele de infrastructură nu vor fi soluţionate. ‘Evoluţia rapidă a regenerabilelor a fost o surpriză şi acum trebuie să reacţionăm rapid’ susţine directorul din Chile de la Enel Green Power SpA, Salvatore Bernabei, a cărui companie are deja o capacitate de 170 de megawaţi în funcţiune şi alţi 300 de megawaţi în construcţie.