Chimcomplex va păstra angajaţii Oltchim şi vrea să redeschidă producţia de PVC a combinatului
Combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a intrat în insolvenţă în 2013. Planul de reorganizare a prevăzut vânzarea de active, care au fost împărţite în 9 grupe, iar Chimcomplex a depus o ofertă angajantă pe 6 iulie 2017 pentru cinci grupe de active, plus a şasea parţial. Pe 18 decembrie, oferta Chimcomplex a fost aprobată de Adunarea Creditorilor.
Combinatul a fost construit pentru cinci linii de producţie, pentru principalele produse: produse clorosodice, polioli şi polieteri, oxoalcooli şi plastifianţi, PVC şi pesticide. Grupa de pesticide a fost oprită odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, iar în 2008 s-a oprit şi producţia de PVC (policlorură de vinil), odată cu închiderea rafinăriei Arpechim, de unde provenea materia primă. Oltchim era singurul producător de PVC din ţară.
‘Au rămas în funcţiune trei grupe de produse, pe care le-am ofertat, plus o parte din instalaţiile care produc PVC, care sunt oprite în momentul de faţă. Am luat şi instalaţii din această grupă în ideea că, în etapa a doua de investiţii, vom reporni şi producţia de PVC’, a precizat Băncilă.
El a arătat că anul trecut a fost unul foarte bun pentru Oltchim, combinatul înregistrând un profit real de circa 12 milioane de euro, la o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro. Rezultatele au fost favorizate şi de o piaţă bună, situaţie care va continua şi în 2018, consideră şeful Chimcomplex.
‘Preţul pentru activele pe care le-am ofertat a fost 127 de milioane de euro. În plus, ne-am asumat efectuarea unor investiţii pe linia de protecţie a mediului, prevăzute în contract, de 13,7 milioane de euro, şi, ceea ce nu este prevăzut în contract, dar este în planul nostru de afaceri, este realizarea, după aceea, a unor investiţii care să dezvolte şi să consolideze platforma industrială de la Râmnicu Vâlcea’, a continuat el.
Băncilă a arătat că se are în vedere păstrarea numărului actual de angajaţi, precum şi salariile pe care le au aceştia momentan, urmând ca beneficiile angajaţilor să crească ulterior, odată cu compania.
‘Politica de personal se adaptează la nevoile de funcţionare ale acestor active. Resursa umană este foarte importantă. Ne-am obligat să angajăm personalul necesar exploatării acestor instalaţii. După estimarea noastră, aceasta înseamnă între 1.300 şi 1.400 de salariaţi. Vom păstra pachetul de salarii şi alte facilităţi pe care personalul le-a avut în momentul de faţă, apoi, în funcţie de rezultatul pe care îl va obţine societatea, întrevedem o îmbunătăţire, întrucât acolo sunt specialişti de valoare, care trebuie motivaţi astfel încât să desfăşoare o activitate profitabilă’, a susţinut Băncilă.
În momentul de faţă, Oltchim mai are 2.000 de angajaţi, din care 1.800 la Vâlcea şi 200 la Piteşti, pe platforma Bradu, iar la instalaţiile preluate de Chimcomplex lucrează în jur de 1.450 de oameni. ‘Mulţi dintre ei îndeplinesc condiţii de pensionare şi depinde ce vor decide. Noi intenţionăm să îi utilizăm în continuare, pentru că au o mare experienţă’, a adăugat el.
‘Când am luat decizia de a achiziţiona activele de la Oltchim, ne-am bazat pe nişte elemente tehnice şi economice. Ştiam că între cele două platforme industriale, de la Borzeşti şi Râmnicu Vâlcea, există o serie de sinergii care trebuie valorificate. În momentul când vom deveni proprietari efectiv, adică după închiderea tranzacţiei, atunci vom trece la realizarea unor activităţi care să ducă la această integrare. În această perioadă noi facem aceste pregătiri: maximizarea capacităţilor de producţie, sincronizarea fluxurilor tehnologice, pentru că, uneori, ce se produce la Borzeşti poate fi materie primă la Râmnicu Vâlcea sau produsele merg pe aceeaşi piaţă. Se vor face o serie de investiţii care să coreleze capacităţile şi liniile tehnologice ale celor două platforme’, potrivit directorului Chimcomplex.
El a arătat că, în primii trei ani, sunt preconizate investiţii de circa 70 de milioane de euro, pentru rezolvarea unor probleme de protecţie a mediului, pentru eliminarea unor locuri înguste şi pentru perfecţionarea unor tehnologii din punctul de vedere al costurilor de producţie. Urmează în a doua etapă, din anul trei până în anul cinci, dezvoltarea masivă a platformei de la Vâlcea, astfel încât să poată fi reluat şi fluxul de fabricare a PVC-ului.
Întrebat cum poate fi reluată producţia de PVC la Oltchim, din moment ce rafinăria Arpechim, furnizorul de materie primă, nu mai funcţionează, Băncilă a explicat că tehnologiile au evoluat, iar materiile prime pot fi obţinut, mai nou, şi din procesarea gazelor naturale, nu doar a ţiţeiului, ca până acum.
‘Avem în plan o instalaţie care va permite relansarea liniei de producţie a PVC-ului. Pentru acest lucru, am făcut o documentare, dar va trebui să trecem la o fază superioară şi să facem studii de fezabilitate, economice, care vor fundamenta oferte pentru astfel de instalaţii. Această tehnologie se aplică deja în Statele Unite, în China, la capacităţi mari, şi este o alternativă’, a răspuns Băncilă. Oltchim era singurul producător de PVC din România.
Totodată, întrebat dacă este posibil ca noua conducere a OMV Petrom să decidă redeschiderea rafinăriei Arpechim Piteşti, Băncilă nu crede că acest lucru s-ar putea întâmpla, chiar dacă instalaţiile şi echipamentele de acolo sunt întreţinute în perfectă stare şi pot fi pornite într-o perioadă scurtă de timp: ‘Decizia pe care au luat-o (de a închide Arpechim – n.r.) nu a fost una voluntară, ci a fost fundamentată pe elemente economice. Nu cred că vor decide să redeschidă rafinăria, pentru că ar fi cheltuieli de investiţii foarte mari’.
Referitor la Compania Română de Chimie, pe care oficialii Chimcomplex vor să o înfiinţeze după preluarea Oltchim, Băncilă a arătat că aceasta vizează de fapt o relansare a industriei chimice din România.
‘Intenţionăm să relansăm prin acţiunea noastră şi prin atragerea altor companii şi a altor antreprenori, industria chimică din România. Este o piaţă bună. Producţia anul trecut la nivel european a crescut cu 3,4%, iar cererea de produse chimice a fost mai mare cu 8,3%, deci vedeţi că este un decalaj, ceea ce înseamnă că vin produse chimice din alte zone. România încă are materii prime, minerale, gaze, ţiţei şi capacităţi de prelucrare, forţă de muncă specializată, platforme industriale care sunt foarte greu să se mai facă acum. Astfel că în România este posibil să se relanseze industria chimică’, a mai spus Băncilă.
Potrivit acestuia, decalajul dintre importul şi exportul ţării de produse chimice este de circa 6 miliarde de euro, deci piaţă în România există.
‘Fuziunea platformelor Borzeşti şi Vâlcea va fi nucleul noii companii de chimie. Vrem ca această companie să ajungă în câţiva ani la o cifră de afaceri de peste un miliard de euro. Înainte de 1989, sectorul chimic din România era pe locul 10 în lume. Chimia producea peste 30 de miliarde de euro la vremea respectivă, iar în 2016 a produs 10 miliarde de euro, deşi piaţă există’, mai spune el.
Băncilă consideră că, pentru aceasta, este nevoie de antreprenori cu viziune şi voinţă, chiar şi afaceri mici care se coagulează, amintind că în Polonia, la un moment dat, s-au unit 16 societăţi de stat şi private, rezultând Azoty, devenită ulterior una dintre cele mai puternice companii din ţară. Apoi este nevoie şi de o atitudine pozitivă din partea autorităţilor, consideră preşedintele CA Chimcomplex