China continuă lupta cu SUA și vrea să atragă alte țări în războiul vamal cu americanii

Structurile de propagandă ale Partidului Comunist au jucat un rol principal în formularea răspunsului Chinei, a spus una dintre surse, iar purtători de cuvânt ai guvernului de la Beijing au postat pe rețelele sociale clipuri sfidătoare în care fostul lider Mao Zedong spune „nu vom ceda niciodată”.

Ca parte a poziției „pe picior de război”, birocrații din ministerele afacerilor externe și comerțului au primit ordin să își anuleze planurile de vacanță și să-și țină telefoanele mobile deschise non-stop, au declarat doi dintre cei care au vorbit cu Reuters.

Departamentele care se ocupă de SUA au fost, de asemenea, întărite, inclusiv cu funcționari care au lucrat la răspunsul Chinei în timpul primului mandat al lui Trump.

Au încercat să ajungă la un acord cu Trump

Abordarea combativă a întregului guvern după salva de tarife trase de Trump de „Ziua Eliberării” reprezintă o schimbare dură de poziție pentru Beijing, care a încercat inițial să evite escaladarea războiului comercial.

Timp de luni de zile, diplomații chinezi au încercat să stabilească un canal de comunicare la nivel înalt cu administrația lui Trump pentru a apăra ceea ce cabinetul chinez a descris în campaniile media de stat drept o relație comercială „reciproc avantajoasă”.

Cei mai optimiști dintre experții chinezi au nutrit chiar speranța unei mari înțelegeri cu Trump, care să includă comerțul, TikTok – și poate chiar Taiwanul.

Însă apoi China a trecut de la a încerca să ajungă la o înțelegere la riposte cu taxe vamale de retorsiune și o poziție de sfidare totală, notează agenția Reuters, care a discutat cu peste douăsprezece persoane, printre care oficiali guvernamentali americani și chinezi, precum și diplomați și experți cu informații despre contacte bilaterale.

Patru dintre acestea au descris, de asemenea, modul în care diplomații de la Beijing au implicat alte guverne vizate de tarifele Trump, inclusiv prin trimiterea de scrisori de cooperare către mai multe țări. Vechi aliați ai SUA din Europa, Japonia și Coreea de Sud au fost, de asemenea, contactați.

Beijingul nu vrea războaie comerciale, dar nu se sperie de ele

Ministerul Afacerilor Externe al Chinei nu a răspuns la o solicitare de declarații, dar un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a declarat, ca răspuns la întrebările Reuters, că Beijingul nu dorește să poarte războaie comerciale „dar nu este speriat de ele”.

„Dacă SUA își pune propriile interese deasupra binelui public al comunității internaționale și sacrifică interesele legitime ale tuturor țărilor pentru propria hegemonie, cu siguranță va întâmpina o opoziție mai puternică din partea comunității internaționale”, a declarat oficialul.

După represaliile inițiale ale Chinei, Trump a declarat: „China a jucat greșit, au intrat în panică – singurul lucru pe care nu își pot permite să îl facă!” El a sugerat, de asemenea, că Beijingul a dorit să încheie o înțelegere, dar „pur și simplu nu știu cum să procedeze”.

Oficialii americani au acuzat, de asemenea, China pentru situație, deoarece excedentul său comercial de mii de miliarde de dolari cu restul lumii este rezultatul a ceea ce ei consideră a fi abuzuri ale sistemului de comerț global care nu au fost rezolvate după ani de negocieri.

La 2 aprilie, Trump a șocat lumea cu tarife masive despre care a spus că vor împiedica țări precum China să „jefuiască” SUA.

Liderul chinez Xi Jinping a renunțat la poziția oficială precaută și a transmis un mesaj patriotic care pune la îndoială faptul că alegătorii americani ar putea suporta la fel de multe greutăți precum chinezii.

Taxele de „Ziua eliberării” au fost suspendate timp de 90 de zile pentru toate țările, cu excepția Chinei. Cu unele excepții, comerțul cu bunuri dintre China și SUA este acum înghețat în mare parte, iar Beijingul a început să ia măsuri drastice în ceea ce privește comerțul cu servicii, punând restricții la importul de filme americane și avertizându-și cetățenii să nu călătorească în SUA.

Relația noii administrații americane cu China s-a deteriorat rapid

Chiar și dacă Trump a fost ales după ce a promis în campanie tarife vamale ridicate, relațiile cu Beijingul au avut un început politicos. Trump l-a invitat pe Xi la inaugurarea sa, la care a participat în cele din urmă vicepreședintele chinez Han Zheng.

Lucrurile au început să se deterioreze la scurt timp după aceea.

În timpul primei administrații Trump, Beijingul a avut mai multe canale de comunicare la nivel înalt, mai ales între ambasadorul de atunci Cui Tiankai și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Nu există un canal echivalent de data aceasta, potrivit unui oficial de la Beijing familiarizat cu relațiile sino-americane, adăugând că Beijingului nu-i este clar cine vorbește în numele lui Trump despre relația lor.

Un oficial al administrației Trump a spus că SUA „au spus clar Chinei că dorim ca contactele la nivel de lucru să continue… dar nu se vor angaja de dragul angajării și în dialoguri care nu promovează interesele americane”.

Chinezii au încercat să ia legătura cu Musk și Rubio
Ambasadorul chinez în SUA, Xie Feng, a făcut încercări nereușite înainte de alegeri de a lua legătura cu Elon Musk, aliatul miliardar al lui Trump, pentru genul de discuții neoficiale pe care Beijingul le-a mai folosit în trecut pentru a comunica cu factorii de decizie politică de la Washington.

De asemenea, ministrul chinez de externe Wang Yi a încercat să se întâlnească cu secretarul de stat Marco Rubio, un adversar al Chinei care este sancționat de Beijing, în timpul unei vizite efectuate în februarie la New York pentru a prezida o sesiune a Organizației Națiunilor Unite, dar nu a reușit să obțină o întâlnire.