Beijingul deschie astfel un nou front într-un război comercial determinat în mare parte de amenințările tarifare ale președintelui american Donald Trump.
Taxele, anunțate de Ministerul Comerțului și programate să intre în vigoare pe 20 martie, se potrivesc cu taxele de import de 100% și 25% pe care Canada le-a aplicat vehiculelor electrice și produselor din oțel și aluminiu fabricate în China în urmă cu puțin peste patru luni în urmă.
Excluzând rapița din lista de sancțiuni, care a fost unul dintre cele mai importante mărfuri de export ale Canadei către importatorul agricol nr.1 din lume, înainte ca China să înceapă anul trecut o anchetă antidumping, Beijingul ar putea menține ușa deschisă pentru discuțiile, precizează Reuters.
Dar tarifele servesc și ca un avertisment, spun analiștii, după ce administrația Trump a dat de înțeles că ar putea reduce taxele la import cu 25%, cu care Casa Albă amenință Canada și Mexic, dacă acestea aplică aceeași taxă suplimentară de 20% pe care a impus-o asupra mărfurilor chinezești pentru fluxurile de fentanil.
„Măsurile Canadei încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului, constituie un act tipic de protecționism și sunt măsuri discriminatorii care dăunează grav drepturilor și intereselor legitime ale Chinei”, a declarat Ministerul Comerțului într-un comunicat.
China va aplica un tarif de 100% la importurile de peste 1 miliard de dolari pentru uleiul de rapiță, turtele de ulei și mazăre din Canada și o taxă de 25% la produse acvatice și carne de porc canadiene în valoare de 1,6 miliarde de dolari.
„Momentul poate servi ca o lovitură de avertizare”, a spus Dan Wang, director pentru China la compania Eurasia Group din Singapore. „Lovind acum, China reamintește Canadei de costul alinierii prea strânse la politica comercială americană”.
„Răspunsul întârziat al Chinei (la tarifele impus de Ottawa din octombrie) reflectă probabil atât constrângerile de capacitate, cât și semnalizarea strategică”, a adăugat ea. „Ministerul Comerțului are o marjă strânsă de manevră, jongland cu disputele comerciale cu SUA și Uniunea Europeană”.
„Canada, vine mai târziu în ordinea priorităților, a trebuit să-și aștepte rândul”.
Ambasada Canadei la Beijing nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii transmise de Reuters.
Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a declarat în august că Ottawa impune taxe pentru a contracara ceea ce el a numit politica de stat a CHinei de supracapacitate, urmând exemplul Statelor Unite și al Uniunii Europene, care au aplicat taxe la importul vehiculelor electrice fabricate chinezi.
Ca răspuns, China a lansat în septembrie o anchetă antidumping asupra importurilor de rapită din Canada. Mai mult de jumătate din exporturile de rapiță ale Canadei se îndreaptă către China, iar livrările s-au ridicat la 3,7 miliarde de dolari în 2023, potrivit Consiliului Canadei pentru Rapiță.
„Investigația privind rapița canadiană este încă în desfășurare. Rapița nu a fost inclusă de data aceasta în lista de tarife ar putea fi, de asemenea, un gest de a lăsa loc de negocieri”, a declarat Rosa Wang, analist la compania de consultanță agricolă JCI.
Beijingul ar putea spera, de asemenea, că o schimbare a Guvernului de la Ottawa o face mai deschisă la negocieri. Următoarele alegeri naționale din Canada trebuie să aibă loc până pe 20 octombrie.
China este al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, urmând cu mult în urma Statelor Unite. Canada a exportat mărfuri în valoare de 47 de miliarde de dolari către a doua economie din lume în 2024, potrivit datelor vamale chineze.
„Sincer să fiu, nu înțeleg deloc de ce fac asta”, a spus Even Pay, analist în agricultură la Trivium China.
„Ma aștept ca Beijingul să folosească alegerea și schimbarea liderului ca o oportunitate de a restabili relațiile așa cum au făcut cu Australia”, a adăugat ea.
În 2020, China a introdus o serie de tarife, interdicții și alte restricții asupra exporturilor cheie australiene, inclusiv orz, vin, carne de vită, cărbune, homar și cherestea, ca răzbunare față de Canberra, care a cerut o anchetă privind originile COVID.
Beijingul nu a început să ridice interdicțiile până în 2023, la un an după ce premierul australian Anthony Albanese l-a înlăturat pe Scott Morrison, care solicitase anchetă.