China s-a angajat să-şi extindă legăturile comerciale cu ţările din Europa Centrală şi de Est

Europa Centrală şi de Est este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând „un nou drum al mătăsii”. Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

„Sperăm că o cooperare cu ţările din Europa Centrală şi de Est va aduce China mai aproape de Uniunea Europeană”, a afirmat vineri premierul chinez Li Keqiang la Dubrovnik, unde are loc cel de al 8-lea summit „16+1”.

Companiile chineze sunt active în Balcani de câţiva ani, ajutând la construcţia unor proiecte de infrastructură.

Li Keqiang a sosit miercuri în Croaţia, unde se întâlneşte cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE şi cinci din Balcanii de Vest, care speră să adere la blocul comunitar.

Pentru prima dată, anul acesta s-a alăturat summit-ului „16+1” şi Grecia, unde gigantul chinez COSCO deţine o participaţie majoritară în portul Pireu. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat că este important pentru regiune să lase în urmă crizele şi conflictele recente şi să coopereze, atât pe plan regional, cât şi pe plan global.

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie.

„China este o ţară care cu siguranţă este competitivă şi intenţionăm să cooperăm şi să respectăm standardele europene. Noi toţi avem nevoie să extindem legăturile comerciale şi să ne conectăm economiile”, a afirmat Li Keqiang.

Platforma „16+1”, necesară investiţiilor Beijingului în Europa Centrală şi de Est, este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

Într-un articol publicat în principalele publicaţii din Croaţia înaintea reuniunii, şeful Guvernului chinez descrie summitul în termeni entuziaşti.

„Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă vom construi un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor”, susţine Li Keqiang.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi se întâlnesc vineri cu Li Keqiang. Totuşi, până acum, bilanţul este unul mixt. Anumite proiecte sunt în curs de construcţie, însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Summitul „16+1” din acest an vine la doar trei zile după o întâlnire importantă între premierul chinez şi oficialii UE, care solicită relaţii comerciale mai echilibrate cu gigantul asiatic, catalogat în prezent drept un ‘rival sistemic’. Marţi, la Bruxelles, China a promis că îşi va deschide mai mult economia, conform unei declaraţii comune cu Uniunea, salutată drept un avans de europeni. Într-un document de şapte pagini semnat de Li Keqiang, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles-ul şi Beijing-ul se angajează să promoveze un comerţ „fondat pe reguli” şi să combată „unilateralimsul şi protecţionismul”.

Unele state europene, precum Franţa şi Germania, sunt din ce în ce mai îngrijorate de proiectul „noului drum al mătăsii”, în special după ce guvernul populist italian a devenit primul membru al G7 care se alătură acestui proiect.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018, China a fost cel mai mare exportator în UE şi, totodată, a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.