Analiştii atrag atenţia asupra provocărilor cu care se confruntă o Chină în plină dezvoltare, constrânsă să realizeze un echilibru între nevoile populaţiei sale şi angajamentele în materie de mediu. Gigantul asiatic s-a angajat că emisiile sale de CO2 vor atinge nivelul maxim până în 2030 pentru a ajunge la neutralitate în materie de carbon în 2060.
China, cel mai mare emiţător global de gaze cu efect de seră, a adăugat anul trecut capacitate de producere a energiei eoliene de 71,67 gigawaţi (GW), cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată şi aproape triplu faţă de 2019, arată datele Administraţiei Naţionale a Energiei (NEA).
Creşterea vine după ce autorităţile de la Beijing au anunţat că nu vor mai acorda subvenţii pentru noile proiecte de energie eoliană pe uscat începând din 2021.
Şi capacitatea de producere a energiei solare a urcat anul trecut la 48,2 GW, după ce scăzuse în 2018 şi în 2019, în timp ce analiştii se aşteptau la 40 GW.
La finalul lui 2020, China avea capacitate de producere a energiei eoliene de 281,5 GW şi capacitate de producere a energiei solare de 253,4 GW, arată datele NEA.
„Determinarea Chinei de a construi parcuri eoliene şi fotovoltaice fac din această ţară o destinaţie de top pentru investiţiile străine în energie verde”, a apreciat Jeanett Bergan, director al celui mai mare fond de pensii din Norvegia, KLP.
Totuşi, datele NEA arată că statul chinez a continuat anul trecut să construiască centrale termice, cu o capacitate de 56,37 GW, cel mai ridicat nivel din 2015. Datele Administraţiei Naţionale a Energiei nu arată cât reprezintă centralele energetice pe cărbune şi cele pe gaz.
„China ar trebui să renunţe cât mai curând posibil la construirea centralelor energetice pe cărbune, pentru a-şi îndeplini obiectivele climatice şi a reduce riscurile financiare pentru centralele electrice”, a afirmat Zou Ji, şeful Fundaţiei Energetice din China.