China va continua să importe petrol iranian. Teheranul insistă ca şi UE să cumpere petrol

„Noi nu urmăm politica aşa-zisă ”zero” (import de petrol iranian) a Statelor Unite”, a declarat presei Fu Cong, director general pentru controlul armelor în Ministerul chinez al Afacerilor Externe. „Respingem impunerea unilaterală de sancţiuni”, a adăugat el.

Teheranul cere să-şi poată continua exportul petrolului pentru a rămâne legat de acordul nuclear, slăbit prin retragerea unilaterală a SUA în mai 2018.

Acest text a permis Teheranului să încerce să-şi relanseze economia prin creşterea exporturilor de petrol. Dar restabilirea sancţiunilor americane, însoţită de ameninţări cu represalii asupra ţărilor care le încalcă, a redus din nou exporturile de ţiţei iranian, China rămânând unul dintre ultimii săi clienţi.

Marile puteri încă parte la acord (Germania, China, Franţa, Marea Britanie, Rusia) s-au întâlnit vineri în capitala austriacă pentru a încerca să salveze acest text, menit să asigure caracterul strict paşnic al programului nuclear iranian.

Teheranul a avertizat că, în lipsa unei relaxări reale a sancţiunilor care îi sufocă economia, Iranul se va considera liber de anumite prevederi ale acordului, vizând mai ales volumul stocurilor sale de uraniu îmbogăţit şi gradul de îmbogăţire.

Iranul constată progrese în discuţiile cu statele semnatare ale acordului nuclear, dar insistă ca UE să cumpere petrol

S-au făcut progrese la reuniunea desfăşurată vineri la Viena între Iran şi celelalte state semnatare ale acordului privind programul nuclear iranian pentru salvarea acestui acord, însă probabil nu suficiente pentru a convinge Teheranul să-şi schimbe decizia de a nu mai aplica unele angajamente asumate în respectivul acord din care SUA s-au retras, a declarat reprezentantul Iranului la această reuniune, ministrul adjunct de externe Abbas Araqchi, transmite Reuters.

Acesta din urmă a discutat timp de circa patru ore cu reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Rusiei, Chinei şi Germaniei. ”Este un pas înainte, dar încă nu suficient şi nu răspunde aşteptărilor Iranului”, a spus Araqchi în faţa presei. ”Nu cred că progresul înregistrat astăzi va fi de ajuns pentru a opri procesul nostru, dar decizia va fi luată la Teheran”, a indicat el, anunţând totodată că părţile participante la această întâlnire vor avea ”foarte curând” o reuniune ministerială.

Oficialul iranian a făcut astfel referire la ultimatumul dat de ţara sa Uniunii Europene, căreia i-a cerut pe 8 mai ca în cel mult 60 de zile să ia măsuri care să permită ocolirea sancţiunilor instituite de Washington după decizia preşedintelui Donald Trump de a retrage SUA din acordul privind programul nuclear iranian, Teheranul ameninţând că în caz contrar nu va mai respecta unele angajamente asumate în acord, respectiv restricţiile privind gradul de îmbogăţire a uraniului şi stocul de uraniu îmbogăţit, precum şi sistarea proiectului de construcţie a unui reactor cu apă grea.

Abbas Araqchi a spus după reuniunea de vineri că mecanismul comercial ”Instex” creat de UE pentru ocolirea sancţiunilor americane a devenit operaţional şi au fost deja procesate primele tranzacţii, însă din punctul de vedere al Teheranului încă este prea puţin, întrucât statele UE nu cumpără petrol din Iran, principalul produs de export al acestei ţări. 

”Pentru ca Instex să fie util Iranului, europenii trebuie să cumpere petrol sau să ia în considerare linii de credit pentru acest mecanism”, a explicat oficialul iranian. El a adăugat că Instex a fost lărgit pentru a include mai multe ţări europene în afară de Franţa, Germania şi Marea Britanie, cunoscute şi ca grupul E3.

Anterior în aceeaşi zi, Austria, Belgia, Finlanda, Olanda, Slovenia, Spania şi Suedia au întocmit o declaraţie comună în care menţionează că lucrează împreună cu E3 la dezvoltarea mecanismelor comerciale.

Tot vineri, reprezentantul special al SUA pentru Iran, Brian Hook, a avertizat că Statele Unite vor sancţiona orice ţară care importă petrol iranian şi nu se vor face excepţii. Oficialul american a susţinut că demersul SUA de a priva Iranul de venituri din petrol de circa 50 de miliarde de dolari se desfăşoară conform planului şi le-a transmis companiilor europene să aleagă între afacerile cu SUA şi cele cu Iranul.

Administraţia preşedintelui Donald Trump încearcă să reducă la zero exporturile de petrol iranian pentru a forţa Teheranul să negocieze un acord extins care să includă limitarea capacităţilor de rachete şi a influenţei regionale iraniene.

Rusia şi Arabia Saudită analizează situaţia producţiei de ţiţei şi cooperarea în cadrul OPEC

Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi omologul său din Arabia Saudită, Khalid al-Falih, discută despre cooperarea în cadrul acordului global încheiat între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi alte state din afara cartelului (Alianţa OPEC+) privind reducerea producţiei de ţiţei, a anunţat vineri Ministerul Energiei de la Moscova, transmit DPA şi Reuters.

Instituţia nu a furnizat detalii suplimentare privind discuţiile, în condiţiile în care în perioada 1-2 iulie va avea loc la Viena reuniunea producătorilor globali de ţiţei.

Pentru a sprijini creşterea preţurilor, Alianţa OPEC+ a decis să reducă producţia cu 1,2 milioane bpd, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Analiştii se aşteaptă ca la reuniunea de la Viena să se decidă extinderea pactului dar nu se ştie dacă producţia va fi şi mai mult redusă sau dacă va fi prelungită actuala înţelegere.

Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank, a declarat că rămâne de văzut dacă cele 14 ţări membre OPEC şi cele zece din afara cartelului vor fi suficient de disciplinate pentru a respecta acordul. „Sunt sceptic în legătură cu asta”, a afirmat Cyrus de la Rubia.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut în aprilie cu aproximativ 25 de dolari, ajungând la peste 75 de dolari. Preţul a scăzut în săptămânile următoare dar se redresează de la mijlocul lunii iunie. Joi, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna august a scăzut cu 0,24 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 66,25 dolari.

Statele membre OPEC şi cele din afara cartelului furnizează aproape jumătate din petrolul folosit pe plan mondial.

O sursă din OPEC a declarat recent: „Discutăm despre o creştere a producţiei, dacă preţul barilului de ţiţei urcă spre 80 de dolari. Totul depinde de nivelul la care se vor situa preţurile în mai şi iunie”.