China va reduce producţia de oţel cu 100 de milioane de tone până în 2020

Întreaga industrie a oţelului va fi modernizată şi orice investiţie care va duce la majorarea capacităţii de oţel ar trebui oprită, se arată în noul plan elaborat de Ministerul Industriei pentru perioada 2016-2020. Acesta prevede stimularea folosirii tehnologiei de vârf pentru reducerea poluării şi încurajarea fuziunilor şi achiziţiilor în industria oţelului.

În februarie, autorităţile de la Beijing au anunţat că intenţionează să desfiinţeze 1,8 milioane de locuri de muncă în industria oţelului şi a cărbunelui pentru reducerea supracapacităţii.

Vineri, China a anunţat că industria oţelului şi-a îndeplinit obiectivul de reducere anuală a capacităţii de producţie cu 45 de milioane de tone.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus un nou mod de a evalua dacă fabricanţii chinezi exportă produse, cum ar fi oţelul, la preţuri scăzute incorecte, ca răspuns la cererea autorităţilor de la Beijing de a obţine statutul de economie de piaţă (MES).

Producătorii europeni de oţel, inclusiv Arcelor-Mittal, ThyssenKrupp şi Salzgitter, se confruntă cu dificultăţi din cauza încetinirii pieţelor emergente, a reducerii cererii în statele dezvoltate şi a presiunii asupra preţurilor din cauza importurilor ieftine din China. Aproximativ 40.000 de locuri de muncă au fost eliminate în ultimii ani în sectorul siderurgic european, care angajează direct sau indirect circa un milion de persoane.

UE şi mulţi alţi parteneri comerciali ai Chinei dezbat dacă vor acorda la mijlocul lunii decembrie statutul de economie de piaţă (MES) pentru China, la care ar avea dreptul, susţin autorităţile de la Beijing, după 15 ani de când s-a alăturat Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Deocamdată, China, cel mai mare producător de oţel din lume, este tratată ca un caz special. Investigatorii din UE încearcă mai degrabă să compare preţurile exporturilor chinezeşti cu cele dintr-o a treia ţară, cum ar fi SUA, decât cu preţurile interne din China.

SUA au avertizat China că nu a depus suficiente eforturi pentru a se califica pentru statutul de economie de piaţă, în timp ce Beijingul insistă să fie tratat ca orice stat membru al OMC.

Propunerea Comisiei Europene, care trebuie aprobată de cele 28 de state membre şi de Parlamentul European pentru a deveni lege, arată că, în general, valoarea normală de referinţă în cazuri de dumping care implică membri ai OMC va fi preţul intern. Totuşi, dacă există distorsiuni semnificative care afectează preţurile interne, investigatorii pot în schimb folosi indicii de referinţă pe plan global.

”Asta nu înseamnă că astăzi spunem că China este o economie de piaţă. Cu siguranţă nu este”, a afirmat miercuri comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, la sediul Comisiei Europene.

În afara clădirii, aproximativ 15.000 de muncitori din industria oţelului cereau oficialilor UE măsuri de protejare a acestui sector împotriva dumpingului exercitat de China.

În august, Comisia Europeană (CE) a impus definitiv taxe anti-dumping pentru platbandele de oţel laminate la rece provenite din China şi Rusia. Taxele sunt valabile timp de cinci ani şi pentru prima dată vor fi aplicate retroactiv la importurile înregistrate în cele două luni care au precedat adoptarea de măsuri provizorii, în 12 februarie 2016.

Taxele se aplică platbandelor de oţel laminate la rece, care sunt folosite în industria auto, în construcţii şi pentru fabricarea containerelor de transport pe mare.

Taxele variază între 19,7% şi 22,1% pentru companiile chineze şi între 18,7% şi 36,1% pentru firmele ruseşti, în creştere faţă de taxele anti-dumping provizorii pentru platbandele de oţel laminate la rece provenite din China şi Rusia, anunţate de CE în 12 februarie 2016.

Scopul este restabilirea unor condiţii echitabile de concurenţă între UE şi producătorii străini, pe fondul supracapacităţii de producţie din industria globală a oţelului, a informat Comisia Europeană.