Chiper, CFR SA: Ne uităm să găsim noi programe de finanţare. Posibil să discutăm mai des de coridoarele feroviare militare – interviu Agerpres

Economica.net
20 10. 2019
cfr_90880000

Într-un interviu acordat AGERPRES, şeful companiei feroviare spune că în perioada imediat următoare documentaţia va fi gata şi va fi lansată procedura de achiziţie a primelor două tronsoane, respectiv Arad-Ronaţ şi Ronaţ – Timişoara Est, urmând să se găsească finanţare pentru următoarele două, de la Timişoara Est până la Caransebeş. De asemenea, în viitor se va discuta despre coridoarele feroviare militare şi se va căuta finanţare pentru ele.

În plus, Marius Chiper a mai vorbit în interviu despre obiectivele sale prioritare, despre absorbţia fondurilor europene la nivelul companiei CFR SA, dar şi despre programul de ridicare a restricţiilor şi despre Noul mers al trenurilor, care va intra în vigoare în luna decembrie.

AGERPRES: Care sunt obiectivele prioritare în noul mandat?
Marius Chiper: Obiectivele generale şi priorităţile de investiţii în domeniul feroviar se vor axa pe 3 capitole prioritare, şi anume: continuarea realizării investiţiilor pe termen lung, sustenabilitatea infrastructurii feroviare şi calitatea serviciilor şi a managementului.

În ceea ce priveşte primul capitol, în contextul noii politici europene în domeniul transporturilor, România va trebui să continue investiţiile în infrastructura de transport feroviar, orientate spre dezvoltarea coridoarelor care traversează România, Rin-Dunăre şi Orient/Est-mediteranean, parte din reţeaua Centrală TEN-T, corelat cu alte priorităţi naţionale specifice.

CFR SA va pune accent pe optimizarea dimensiunii reţelei feroviare pentru a asigura sustenabilitatea acesteia pe termen lung, atât din punct de vedere financiar, cât şi pentru susţinerea traficului previzionat de călători şi marfă.

La cel de-al treilea capitol, se vor defini clar serviciile pe care le asigură CNCFR pentru operarea/exploatarea liniilor de cale ferată aflate pe reţeaua principală şi se vor monitoriza indicatorii de rezultat şi performanţă, şi aici mă refer la realizarea unor programe atractive de circulaţie a trenurilor, îmbunătăţirea serviciilor pentru călători, reducerea timpilor de aşteptare în gări şi digitalizarea serviciilor feroviare etc.

AGERPRES: Venind vorba despre reducerea timpilor de aşteptare, care este situaţia restricţiilor de viteză?
Marius Chiper: Noi suntem focalizaţi pe mai multe obiective de reţea pentru eliminarea restricţiilor. Unul dintre obiective este eliminarea restricţiilor de pe magistralele de cale ferată. Este un proces început de colegii mei şi îl vom continua, pentru că este un demers pozitiv. Am început anul cu 442 de restricţii şi am reuşit să eliminăm până acum 354 de restricţii. Vom ajunge la finalul anului la circa 200-220 de restricţii. De ce? Pentru că apar alte restricţii. Obiectivul nostru a fost acela de a reduce la jumătate numărul de restricţii de la începutul anului. Programul va continua şi anul următor vom reduce numărul restricţiilor, dar cu siguranţă nu vor dispărea toate.

Din punct de vedere al reţelei, pe Regionalele Craiova şi Timişoara (Magistrala 900) avem identificate 85 de restricţii. În aceste restricţii intră şi cele cauzate de zona Balota, zona Drobeta Turnu Severin, o regiune destul de dificilă din punct de vedere al reliefului. Avem declivitate foarte mare, avem curbe foarte strânse şi acolo într-adevăr este un punct critic pe care încercăm să-l ţinem sub control. Relativ la această zonă avem în execuţie un studiu de fezabilitate pentru modernizarea secţiunii Craiova-Caransebeş şi intenţionăm să ocolim această zonă, zona Balota, cu un nou traseu pe care să îl facem printr-un tunel feroviar, am estimat noi în jur de 7-8 kilometri de tunel, care va ocoli această zonă şi va asigura o viteză de circulaţie adecvată şi o mare economie de timp pe acest tronson.

AGERPRES: Practic construiţi o nouă linie de cale ferată?
Marius Chiper: O nouă variantă a acelui deal care este destul de complicat la această oră şi nu merită să-l menţinem în starea actuală, pentru că efectele sau câştigurile pe care le-am aduce printr-o modernizare pe traseul existent ar fi foarte mici.

Deci, continuăm programul de ridicare a restricţiilor, continuăm programul de execuţie de lucrări în regie proprie, cumpărăm materiale, cumpărăm echipamente, le înlocuim şi încercăm să menţinem într-o formă cât de cât acceptabilă infrastructura feroviară. Programul de eliminare a restricţiilor, cum v-am spus, are ca obiectiv să ajungem undeva la 200-220 de restricţii. Vom vedea, pentru că monitorizăm zilnic şi periodic facem grafice, facem tot felul de analize ca să avem sub control acest fenomen iar, în acest fel, efectele se vor vedea şi în circulaţia trenurilor.

Programul de restricţii este unul dinamic şi în fiecare an îl vom avea. În mare parte, programul de eliminare a restricţiilor se face cu lucrări executate prin forţe proprii şi prin înlocuirea materialelor pe care le avem achiziţionate din banii de la bugetul de stat.

AGERPRES: Pe ce rute aţi eliminat restricţiile?
Marius Chiper: Acţiunile noastre au fost focalizate pe Magistrala 500, Magistrala Moldova. Acest lucru e justificat şi de faptul că pe Moldova proiectele feroviare de modernizare vor veni probabil mai târziu. Este o zonă în care putem, cu un minimum de efort, să obţinem maximum de beneficii. Este o linie dublă, este o linie electrificată, este o linie care, prin mici reparaţii, poate fi adusă la parametrii de proiectare şi pe care putem să circulăm cu 120 km/h, poate chiar pe unele zone cu mai mult.

AGERPRES: Aveţi fondurile necesare pentru programul de restricţii?
Marius Chiper: În principiu, da. Bugetul a fost alocat, a fost repartizat, a fost împărţit pe proceduri, totul depinde şi de modul în care se derulează procedurile de achiziţii de materiale. Sunt cazuri în care anumite proceduri din anumite considerente se pot anula, se pot amâna şi atunci suntem un pic întârziaţi şi există riscul, chiar având banii, să nu îi putem consuma.

AGERPRES: Aveţi vreo solicitare de la vreun operator privat de a intra pe ruta Bucureşti-Suceava?
Marius Chiper: Nu ştiu de o astfel de solicitare. Dacă va veni, noi aplicăm principiile liberului acces şi putem da trase oricui. Nu e o problemă de capacitate, nu e o problemă de acces. Dacă vrea cineva să facă trenuri pe Moldova, ceea ce poate fi un punct forte al acestei magistrale, noi nu avem vreo problemă să îi dăm acces.

AGERPRES: Ce aduce Noul mers al trenurilor?
Marius Chiper: Acesta probabil va aduce o ajustare a timpilor de mers. Asta ne propunem: să condensăm cât putem timpii de mers prin eliminarea acestor restricţii şi să avem o exploatare cât mai eficientă. Acum, regula este asta: fiecare operator feroviar îşi face programul de trase pe care le va solicita în funcţie de capacitatea lui de operare. Noi suntem obligaţi să răspundem la cererea de trase pe care o fac operatorii. Din punct de vedere al managerului de infrastructură, intenţionăm să optimizăm aceste trasee şi să ducem trenurile cât mai repede de la punctul A la punctul B, fără probleme, în măsura în care se poate. Aceasta va fi abordarea noastră pentru noul Mers al trenurilor.

AGERPRES: Exceptând Bucureşti-Suceava, unde ar mai putea apărea reducerea timpilor de aşteptare?
Marius Chiper: Reduceri avem şi pe Magistrala 300 şi pe Magistrala 400. Magistrala 300 este Braşov – Coşlariu – Simeria şi până intră pe Magistrala 200, până la Arad. Acolo se recepţionează 150 de kilometri de cale ferată – acum colegii mei sunt în recepţie, pe teren – şi vom circula fără probleme cu 160 km/h pe tronsoanele acestea, respectiv se vor reduce mult timpii de mers. S-au făcut multe lucrări de intervenţie şi reparaţie în zona Regionalei Cluj, Cluj-Dej, Cluj-Baia Mare, Cluj-Satu Mare, pe Magistrala 400. Tot pe 400 în zona Braşov-Miercurea Ciuc-Deda-Sărăţel… Deci se vor îmbunătăţi condiţiile prin eliminarea acestor restricţii, dar încă o dată atrag atenţia că vor apărea altele pe care, printr-un proces controlat, trebuie să le eliminăm.

Cea mai spectaculoasă este Regionala Constanţa, Magistrala 800, care nu are restricţii. Deci, se poate demonstra încă o dată că un proiect de modernizare practic ne aduce avantaje evidente pe o perioadă foarte mare de timp. Din analizele noastre am constatat că o modernizare atrage trafic, aduce trenuri mai multe. Circulaţia pe Constanţa este cumva o demonstraţie a fezabilităţii investiţiilor în domeniul feroviar. Şi cu siguranţă vor fi şi pe celelalte tronsoane.

AGERPRES: Care mai e situaţia în domeniul transportului de marfă?
Marius Chiper: În sectorul de transport marfă lucrurile sunt dinamice. Avem un program şi avem nişte facilităţi pentru transportul containerizat şi încercăm să atragem marfa de pe rutier pe feroviar prin transport containerizat. Nu putem spune că este un program foarte mare, la nivel naţional. Adică noi am venit cu o facilitate: cine vine cu trenul de marfă, de transport containerizat putem să îi acordăm anumite facilităţi.

De asemenea, avem facilităţi pentru trenuri de tranzit, ca să nu mai vină cu camionul să tranziteze. Să pună marfa pe tren, trece cu trenul prin România, se duce în Bulgaria, în Grecia, dar noi câştigăm din alte puncte de vedere, de exemplu al aglomerării. Într-adevăr, avem nişte reduceri acordate operatorilor feroviari pentru a încuraja acest tip de transport ca, la rândul lor, să poată oferi nişte facilităţi beneficiarilor acestui transport să fie atractiv.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre absorbţia fondurilor europene la nivel de companie…
Marius Chiper: Avem multe proiecte demarate. Anul acesta a fost anul proiectelor CFR din toate punctele de vedere, atât al execuţiei, cât şi al lansării unor proiecte noi, cât şi din punct de vedere al finalizării. Mi-aduc aminte că, în 2017, când eram în această poziţie, aveam aceeaşi problemă cu semnarea contractelor pe tronsonul Simeria – Gurasada – Radna – km 614. Veneam după un proces de contestaţii tot de 3 ani, începuse în 2015 şi în 2017 în sfârşit am reuşit să finalizăm. Am atribuit contractele şi acum se dovedeşte că acestea sunt nişte contracte sănătoase, din punctul nostru de vedere, produc lucrări, produc absorbţie pe fonduri europene. De exemplu, anul acesta, până acum, avem o pondere de 250% din suma programată pentru absorbţie. Avem lucrări efectuate şi plătite în proporţie de 250% faţă de plan. Nu ştiu dacă au fost şi alţi beneficiari ai programului, dar noi am venit şi am cerut suplimentare de buget pe fondurile europene.

Consider că stăm bine la absorbţia fondurilor europene, dar intenţia noastră este să creştem, să apăsăm pedala acum cât se poate, pentru că antreprenorii pot să lucreze, sunt mobilizaţi, să nu-i lăsăm să plece, pentru că ştim că dacă întrerupem sau suspendăm sau se întâmplă ceva, efectul este destul de dezastruos. E foarte greu să-i aduci înapoi, să-i faci să se mobilizeze, să-i faci să producă la un ritm aşa cum este acum.

AGERPRES: Aveţi întârzieri la plăţi?
Marius Chiper: Nu avem probeleme cu plăţile, ne străduim să procesăm documentele repede, să plătim facturile în termene rezonabile de 10-15 zile. Nu avem întârzieri la plată. Avem buget, ne batem pentru buget, ne batem pentru deschideri şi, pe partea cealaltă, ne ducem şi ne îndeplinim obligaţia de rambursare, adică mergem cu cereri de rambursare la Comisia Europeană să luăm banii înapoi. Din punctul acesta de vedere suntem bine poziţionaţi.

În acest an am lansat cam tot ce se putea lansa din proiectele feroviare incluse în Master Plan. Am lansat Gara de Nord, am lansat Magistrala Moldova, am lansat Bucureşti-Giurgiu, am lansat aeroportul, am lansat 47 de staţii, am lansat 150 de treceri la nivel, am lansat modernizarea a 173 de poduri, deci nu au mai rămas obiective importante neatacate. Mai sunt anumite proiecte, dar le-am luat într-o anumită prioritate, proiecte importante care au fost lansate şi se vor demara studiile de fezabilitate şi vor constitui baza de finanţare pe următorul program 2021-2027. Deci vom avea proiecte şi pe faza următoare. Vom vedea acum câţi bani vor fi alocaţi sectorului feroviar.

AGERPRES: La ce proiecte v-aţi gândit pentru perioada următoare?
Marius Chiper: Un exemplu concludent este că vrem să demarăm proiectul de modernizare a Coridorului 4 Sud, în care intră Curtici – Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova şi se închide la Calafat şi în perioada imediat următoare avem aproape documentaţia gata şi vom lansa procedura de achiziţie a primelor două tronsoane Arad-Ronaţ şi Ronaţ – Timişoara Est, deci cele două tronsoane, şi rămâne să vedem de unde găsim finanţare pentru următoarele două, de la Timişoara Est până la Caransebeş. Vom continua: Caransebeş-Craiova, Craiova-Calafat – îl avem gata ca studiu de fezabilitate, suntem în faza de pregătire.

Ne uităm cu interes să găsim noi programe de finanţare. S-ar putea să fie surprize, să zicem, din acest punct de vedere, să discutăm mai des de coridoarele feroviare militare. Vom încerca să finanţăm dacă se poate inclusiv aceste proiecte din fondurile alocate pentru coridoarele militare ale Uniunii Europene, deci suntem într-o continuă mişcare pentru a asigura finanţarea, a dezvolta proiecte, a le pregăti şi a le implementa.