Chiriţoiu: Avertizăm companiile să nu profite de panica din aceste zile pentru a scumpi produsele. Putem lua măsuri excepţionale – Interviu

Potrivit acestuia, Consiliul monitorizează preţul alimentelor, al echipamentelor medicale şi al altor produse unde cererea a crescut foarte mult, iar companiile care profită de aceste momente de panică şi scumpesc masiv riscă să fie amendate.

De asemenea, există prevederi legale care permit autorităţilor statului să plafoneze preţurile unor produse, măsură care a fost deja luată zilele trecute de alte ţări europene în cazul măştilor medicale. Chiriţoiu a precizat că nu ar fi surprins dacă s-ar ajunge aici.

Pe de altă parte, el a rezumat activitatea Consiliului Concurenţei de anul trecut şi a subliniat că au existat presiuni fără precedent atât din mediul politic, cât şi din partea unei companii sancţionate, care i-a ameninţat pe angajaţii instituţiei cu plângeri penale. Este vorba despre compania farmaceutică Roche, amendată la începutul acestui an pentru că a blocat intrarea pe piaţă a unor medicamente vitale pentru bolnavii de cancer, mai ieftine decât produsele lor. Acest comportament arată o degradare a relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri şi nu face cinste unei companii multinaţionale de prestigiu, consideră Chiriţoiu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a vorbit, în interviu, şi despre efectele liberalizării pieţelor de gaze şi de electricitate din acest an, precum şi de modul în care pot fi salvate marile companii de stat din energie şi transporturi aflate în dificultate, precum Complexul Energetic Oltenia şi Tarom.

El a mai spus că nu a luat deocamdată o decizie dacă va candida pentru un nou mandat la şefia Consiliului Concurenţei.

Chiriţoiu se află la finalul celui de-al doilea mandat, care expiră în primăvara acestui an, iar, recent, Guvernul a modificat Legea concurenţei printr-o ordonanţă de urgenţă, astfel încât persoanele din conducerea instituţiei să poată deţine mai mult de două mandate, cum era până acum.

Agerpres: Aţi anunţat că investigaţi comportamentul comercianţilor de măşti medicale. La ce anume vă uitaţi?
Bogdan Chiriţoiu: Întâmplarea face că aveam deja în lucru o investigaţie care a pornit de la suspiciuni de înţelegeri între firmele care comercializează echipamente medicale de protecţie, inclusiv măştile. Aici avem deja un cadru legal şi proceduri care sunt în derulare. Ce am hotărât este să extindem analiza de piaţă, să includem şi produse de genul dezinfectanţilor. Şi dacă vedem fenomene precum cele din ultimele zile, ce vedem acum la măşti şi la dezinfectanţi, dacă vedem creşteri nejustificate de preţ, atunci o să ne uităm şi la alte tipuri de produse.

Acest fenomen ţine de câteva zile şi trebuie să ne aşteptăm ca în momente de criză, în momente de panică, economia să funcţioneze cumva diferit. Nu putem să ne aşteptăm ca lucrurile să meargă ca în perioadele normale, liniştite.

AGERPRES: În ce sens diferit?
Bogdan Chiriţoiu: Cererea este mult mai mare, ceea ce poate însemna uneori preţuri mai mari, uneori penurie, pentru că, indiferent cât ar creşte preţul nu vei găsi acele produse. Măştile au un stoc care este finit, iar dacă cererea pe glob este mult mai mare, evident că, atunci, capacităţile obişnuite de producţie nu pot face faţă. Dacă or mai fi şi în China, multe dintre ele, cu atât mai mult nu vor putea ajunge cantităţi suplimentare de măşti în Europa. Deci mi se pare inevitabil că vom avea o lipsă de unele produse.

Riscul este ca unele companii să profite de aceste circumstanţe şi să mai pună şi ele gaz peste foc, să alimenteze lucruri care erau inevitabile, iar creşterile de preţ să fie şi mai mari decât ar fi fost ele în orice caz. Genul acesta de comportamente speculative încercăm să le identificăm. Însă oricât de repede le identificăm, durează câteva luni până dăm o sancţiune.

De-asta vrem, şi prin intermediul dumneavoastră, să atenţionăm companiile să nu se bucure acum de un câştig facil, pentru că s-ar putea să le coste mai mult mai încolo. Şi dacă, în acest fel, reuşim să le conştientizăm privind pericolul unui comportament incorect e mai bine decât să sufere consumatorii astăzi şi să se bucure peste câteva luni când dăm sancţiunile.

AGERPRES: Unele ţări din UE au luat deja măsuri precum fixarea marjelor de profit pentru comercianţii de produse care au cererea mare acum. Credeţi că este cazul şi la noi de astfel de măsuri?
Bogdan Chiriţoiu: Nu noi avem iniţiativa unor astfel de măsuri, dar nu aş fi surprins dacă în perioade de criză, neobişnuite, luăm măsuri pe care nu le-am considera acceptabile în perioade normale. Deci situaţiile excepţionale s-ar putea să ducă la măsuri excepţionale.

AGERPRES: Există prevederi legale care să permită astfel de decizii?
Bogdan Chiriţoiu: Da, avem prevederi legale care permit luarea unor măsuri în situaţii de criză, pe perioadă limitată.

AGERPRES: Vă uitaţi şi la alte produse cu cerere mare în aceste zile, în afară de echipamentele medicale de protecţie?
Bogdan Chiriţoiu: Dacă vă referiţi la alimente, avem un instrument bun de monitorizare în astfel de situaţii, care este Monitorul Preţurilor. Şi atunci prin Monitorul Preţurilor putem să vedem ce se întâmplă în privinţa preţurilor. Nu vedem stocurile, volumele de marfă, dar putem vedea preţurile pe care le practică principalii comercianţi. Dacă vom avea semnale, dacă Monitorul ne arată evoluţii neobişnuite sau creşteri puternice de preţuri, atunci o să investigăm şi zona aceea.

AGERPRES: Unde este graniţa între un preţ normal ca urmare a mişcărilor din piaţă şi de unde începem să vorbim de preţuri nejustificate?
Bogdan Chiriţoiu: Unde sunt lucrurile clare este partea de înţelegeri, iar noi asta căutăm în primul rând: înţelegeri între companii. Dacă avem de-a face cu companii care-şi stabilesc preţul fără să se înţeleagă cu competitorii lor este această zonă gri, până unde poţi să-ţi creşti preţul. Deci dacă o faci în înţelegere cu competitorii tăi este clar ilegal, dar dacă avem de-a face cu comportamente individuale ale companiilor, acolo într-adevăr este o discuţie. Dacă acea companie are o anumită forţă în piaţă încât creşterea ei de preţ poate afecta toată piaţa, în această situaţie putem să îi sancţionăm.

AGERPRES: Când aţi început investigaţia pentru suspiciuni de înţelegeri între comercianţii de produse medicale de protecţie?
Bogdan Chiriţoiu: Anul trecut.

AGERPRES: Şi ce informaţii aveţi până acum?
Bogdan Chiriţoiu: Avem informaţia că o vom termina în câteva luni. Nu pot să vă spun mai mult de atât, pentru că este o investigaţie în derulare.

AGERPRES: Pe cine investigaţi?
Bogdan Chiriţoiu: Companiile de pe această piaţă. Sunt toate companiile care comercializează genul acesta de produse.

AGERPRES: Retailerul eMag a anunţat că a cumpărat toate măştile de pe piaţă. Ce vă spune acest lucru?
Bogdan Chiriţoiu: Ne spune că cel mai mare operator de pe piaţa online se străduieşte să ofere condiţii normale de tranzacţionare către clienţii lor. Am avut discuţii cu ei în cursul zilei de ieri (miercuri – n.r.). Voiau să aibă confort din partea noastră că măsurile pe care le iau sunt compatibile cu Legea concurenţei. Poziţia noastră este că, dacă avem de-a face cu măsuri care sunt pe o perioadă limitată, justificată de această situaţie extraordinară, şi dacă rolul acestei măsuri este să asigure preţuri joase pentru consumatori, atunci genul acesta de măsuri sunt acceptabile.

AGERPRES: Ce au făcut ei, mai exact?
Bogdan Chiriţoiu: Nu ştiu, asta ar trebui să-i întrebaţi pe ei. Discuţiile cu noi au fost legate de limitarea creşterilor de preţuri pe platforma lor. De a-i obliga pe cei care comercializează produse pe platforma lor să nu aibă un preţ mai mare de X. Deci să accepte preţuri maximale pentru vânzarea unor produse de genul măştilor.

Acum, dacă ei vor să importe, să crească stocurile din ţară şi să le vândă fără adaos, la costul de achiziţie sau mai jos, cel puţin la prima vedere nu doar că nu este problematic, este un efort legitim de a asigura condiţii normale pentru clienţii lor, de a-i face pe cât se poate să nu simtă şocul acesta, panica, criza.

eMag are o poziţie puternică, să nu folosesc cuvântul dominantă, care pentru noi are o încărcătură legală, dar categoric are o poziţie puternică în piaţă. În acelaşi timp, mulţi consumatori se aprovizionează de pe acest canal, care are o cotă mare de piaţă pe online.

AGERPRES: Cum a fost anul trecut pentru activitatea Consiliului Concurenţei?
Bogdan Chiriţoiu: A fost un an normal, pe de o parte, pentru că a fost un an cu mult efort. Am finalizat 14 investigaţii, similar cu ceea ce am avut cu un an înainte. Le-aş grupa în două. Pe de-o parte, au fost achiziţiile publice, unde sancţionăm constant companii care se înţeleg între ele şi astfel cresc preţul pe care îl plăteşte statul pentru anumite bunuri şi servicii.

Mai puţin obişnuit a fost faptul că am sancţionat multe companii mari, care nu s-au comportat corect faţă de clienţii lor. Aici am aplicat sancţiuni pentru Netcity, în Bucureşti, şi am atenţionat şi Primăria Capitalei de modul cum este reglementat Netcity. Am sancţionat doi importanţi gestionari de reţele de gaze, cei care asigură mentenanţa reţelelor, distribuitorii de gaze, pentru modul cum tratau lucrările de conectare a consumatorilor la reţea, întrucât se ajungea la preţuri nejustificat de mari.

Am sancţionat şi o mare companie farmaceutică pentru că, prin diferite strategii, încerca să blocheze intrarea pe piaţă a unor companii mai mici, care furnizau acelaşi medicament mai ieftin. Aceasta este o zonă relativ nouă pentru noi. Este pentru prima dată când avem mai multe cazuri împotriva unor companii dominante.

Aceasta să zicem că este partea normală. Doi: am avut o parte neobişnuită a activităţii anul trecut, respectiv un an în care presiunile şi încercările de interferenţă au fost substanţial mai mari decât în trecut. Nu spun că în trecut a fost numai lapte şi miere, dar anul trecut a depăşit nişte limite, atât din punctul de vedere al încercărilor de interferenţă politică, cât şi din punctul de vedere al comportamentului unor agenţi economici, de la care ai pretenţii.

AGERPRES: Puteţi să ne daţi exemple de astfel de presiuni, atât politice, cât şi din partea mediului de afaceri?
Bogdan Chiriţoiu: Prin faptul că s-a ajuns ca o investigaţie a Consiliului să fie investigată. Calea normală este că o decizie a Consiliului poate fi investigată în instanţă. Judecătorul se uită ce probe am avut, cum le-am judecat şi vede dacă am făcut bine sau greşit. Dar, în loc ca acest lucru să fie făcut de instanţe, să ajungă o comisie parlamentară, deci legislativul, să ajungă să analizeze şi să emită opinii privind temeinicia sau netemeinicia unor probe, a unor încadrări legale, e ceva ce nu s-a mai întâmplat în România şi nici în Europa. E un fenomen care a stârnit îngrijorare şi din partea Comisiei Europene, care a fost pusă în situaţia de a trimite trei rânduri de scrisori, exprimându-şi îngrijorarea. A fost un fapt fără precedent. Aceasta pe partea politică.

Doi: nimeni nu spune că atunci când sancţionezi o companie, acea companie o să te iubească şi o să te îmbrăţişeze. E firesc ca oamenii să fie supăraţi că primesc o sancţiune. Comportamentul normal este că, dacă eşti de părere că este greşită analiza Consiliului, te duci în instanţă. Asta face orice companie normală. Mare sau mică. Se duc în instanţă şi explică judecătorului de ce cred ei că a greşit Consiliul.

Să avem o mare companie farmaceutică care să ameninţe că va face plângeri penale împotriva celor care au instrumentat această investigaţie este ceva ce nu s-a mai întâmplat în mod public. (Roche a emis un comunicat de presă în acest sens pe 22 ianuarie 2020 – n.r.) Poate că în şedinţe, în birouri, s-o mai fi întâmplat câteodată, rar. Dar să iasă public o companie să ameninţe instituţia că o să facă denunţuri penale este, repet, o degradare a mediului public în România. Nu asta este o relaţie normală dintre o autoritate a statului şi mediul de afaceri.

Cu atât mai puţin să vină din partea unei multinaţionale, de la care ai aşteptarea că sunt nişte oameni care ştiu cum merg lucrurile în lume, sunt obişnuiţi să relaţioneze cu guvernele, cu autorităţile publice, înţeleg bine legea, înţeleg limitele. Deci din partea unei astfel de companii, să te trezeşti cu ameninţări e straniu şi, repet, arată o degradare a nivelului discursului public în România. Cine e nemulţumit de o decizie a noastră are tot dreptul să meargă în instanţă. Oricum ameninţarea nici nu o să ajute cu nimic, că nu o să ne schimbăm decizia acum, dacă ne ameninţă cineva.

În plus, acest lucru dă o notă foarte proastă pentru acea companie. Şi, din păcate, s-ar putea să arunce o umbră şi asupra altor companii. Când publicul vede că acesta este comportamentul unei companii străine nu are cum să nu afecteze respectul şi încrederea pe care le ai faţă de partenerii noştri care vin din străinătate.

AGERPRES: Ce au făcut ei, mai exact?
Bogdan Chiriţoiu: Au fost două cazuri, în care noi am spus: prin comportamentele voastre, obiectivul vostru a fost să opriţi intrarea unor producători mai ieftini pe piaţă, ca voi să puteţi mai mult timp să vindeţi la un preţ mai mare produsul vostru.

AGERPRES: Este vorba de medicamente vitale?
Bogdan Chiriţoiu: Da. Medicamentele sunt bune. Compania este foarte serioasă şi are produse foarte bune, vitale pentru pacienţi şi evident că avem cu toţii respect pentru realizările companiei şi, repet, dorim ca pacienţii români să aibă acces la medicamente care să le salveze viaţa. În acelaşi timp, ne dorim ca accesul să fie la preţuri cât mai reduse, ca mai mulţi pacienţi să beneficieze de aceste medicamente. Dacă preţul este mai mare, evident că statul, care are resurse limitate, va ajunge să trateze mai puţini oameni. Noi am sancţionat compania pentru că a încercat să blocheze intrarea pe piaţă a unor variante mai ieftine ale medicamentului.

AGERPRES: Există suspiciuni că şi alte companii fac la fel?
Bogdan Chiriţoiu: Dacă vom avea dovezi că şi alte companii fac acest lucru, atunci le vom sancţiona şi pe acestea.

AGERPRES: În urmă cu câţiva ani, aţi publicat o analiză potrivit căreia medicii de familie obişnuiesc să recomande anumite produse în funcţie de companiile care îi sponsorizează. Aţi văzut progrese de atunci?
Bogdan Chiriţoiu: Da, regulile au devenit mai stricte. Regulile sunt gândite de Agenţia Naţională a Medicamentului, care spune companiilor şi medicilor ce tipuri de facilităţi, să le numim aşa, să nu le spunem sponsorizări, ce lucruri poate o companie să ofere în mod legitim unui medic şi ce nu poate. De exemplu, e firesc să pot da un produs nou, pe care vreau să-l prezint medicilor, să înţeleagă beneficiile acestui produs. E foarte ok să fac un congres. Dar îl fac la Sinaia. Dacă vreau să fac congresul în Insulele Seychelles şi să invit şi familia doctorului, asta nu mai este ok.

Agenţia Naţională a Medicamentului a clarificat, a întărit regulile, pentru a permite ce este normal, firesc, adică informarea medicilor, dar nu influenţarea actului lor medical prin foloase materiale. Noi, în cazul Roche, nu am susţinut că Roche a influenţat material activitatea de prescripţie a medicilor.

AGERPRES: Cum vă aşteptaţi să arate 2020 din punct de vedere al activităţii de concurenţă?
Bogdan Chiriţoiu: Anul acesta, dacă e linişte şi pace, ceea ce nu este totdeauna uşor în România, va fi un an cu activitate intensă. Pe partea de investigaţii, vom finaliza un caz important, legat de licitaţiile de lemn organizate de Romsilva, unde suspectăm o înţelegere între marile companii care prelucrează lemn în România. Avem în continuare investigaţii legate de accesul la reţelele de gaze, avem investigaţii pe zona de electricitate şi, cum piaţa va fi reliberalizată în curând, este important să ne asigurăm că mecanismele care să-i permită buna funcţionare sunt puse la punct. Avem un caz important pe partea de servicii financiare, în care ne uităm la comportamentul firmelor de leasing. Cam acestea sunt cele mai importante cazuri care mă aştept să fie finalizate în acest an.

Este, şi mai mult decât de obicei, de lucru pe partea de ajutor de stat. Este o zonă de care vorbim mai puţin, dar este foarte importantă pentru că vizează companii mari şi care sunt în dificultate şi care trebuie reorganizate pentru a funcţiona cât mai bine în viitor.

Ajutoarele de stat merg, în România, mai mult spre companiile de stat. Avem două sectoare mari în economie unde statul este predominant: energia şi transporturile. În ambele avem companii mari ale statului care sunt în dificultate şi care au intrat sau vor intra în procese de restructurare.

În energie avem Complexul Energetic Hunedoara, un caz complicat, care implică şi o restrângere a activităţii de minerit şi a transferului activităţii de producere de electricitate dinspre cărbune spre gaz. Avem, mai nou, Complexul Energetic Oltenia, o companie care merge mult mai bine decât Hunedoara, dar totuşi este afectată de creşterea preţului certificatelor de emisii şi atunci trebuie să treacă printr-un proces de restructurare care tot în această direcţie va fi, ne mutăm dinspre cărbune spre gaze.

Iar, dacă ne uităm la partea de transporturi, avem CFR Marfă, o companie mare, are aproape jumătate din piaţă, dar care are pierderi de mulţi ani şi unde va trebui să găsim o soluţie să nu mai piardă aceşti bani. Avem şi Tarom, o companie care pierde 40-50 de milioane de euro pe an de zece ani şi unde vor trebui luate măsuri de restructurare.

Aceste pierderi reprezintă de fapt ajutoare de stat ilegale, iar Comisia Europeană a intervenit şi obligă statul român să recupereze aceste pierderi şi, dacă nu, să restructureze aceste companii, iar procesul de restructurare trebuie avizat de Comisia Europeană. Deci, de anul acesta, subiectul nu mai este unul doar românesc, nu mai ţine doar de ce vrem noi să facem, ci un alt actor important care intervine este Comisia Europeană.

Dar să vedem şi partea plină a paharului. Dacă reuşim, sunt companii care au pierdut miliarde de euro bani ai ţării, bani ai oamenilor. Dacă reuşim să oprim pierderile astea, deja vom fi făcut un pas foarte mare în economia românească. Este partea cea mai interesantă.

AGERPRES: Care este numitorul comun al acestor companii?
Bogdan Chiriţoiu: Numitorul lor comun este că sunt de stat, iar, la stat, eficienţa economică nu este prima consideraţie. Este de obicei o consideraţie secundară. Apar preocupări socio-politice şi, probabil, foarte multă corupţie.

Avem şi exemplul de succes Oltchim, o companie care avea multe pierderi, dar care a fost restructurată. E ceva mai mică acum, dar tot are un număr substanţial de angajaţi, funcţionează, îşi plăteşte taxele, deci stă pe picioarele ei, e gestionată de oameni de afaceri români, a fost cumpărată de un antreprenor român.

AGERPRES: Ce vă aşteptaţi să aducă anul acesta liberalizarea pieţelor de energie electrică şi gaze? Aceasta în condiţiile părerile experţilor sunt împărţite: unii spun scumpiri, alţii spun ieftiniri.
Bogdan Chiriţoiu: Logica noastră este cam aşa: odată ce regulile sunt ok, odată ce am gândit bine regulile de piaţă, nu sunt interferenţe, dacă am un mecanism de piaţă bine pus la punct, preţurile care rezultă sunt corecte. E preţul corect, preţul de piaţă. Noi asta trebuie să ne asigurăm, că piaţa funcţionează bine şi că, oricât ar fi preţul, mai mare sau mai mic, acela este preţul corect, preţul pieţei.

Dacă preţul acesta este prea mare pentru unii consumatori, da, putem să-i ajutăm. Dar nu pe toţi. Pe cei vulnerabili. Sau pe consumatorii industriali care consumă foarte multă electricitate şi, la un preţ mare al electricităţii, s-ar putea să nu mai fie competitivi, să plece din Europa şi nu vrem asta. Atunci le dăm o reducere la achiziţia de certificate verzi sau se pregăteşte o subvenţie pentru creşterea preţului electricităţii ca urmare a scumpirii certificatelor de emisii.

AGERPRES: Preţurile de acum sunt cele corecte?
Bogdan Chiriţoiu: Cred că piaţa de electricitate este dezvoltată în România, suntem legaţi de o serie de alte ţări, ceea ce face ca preţurile să reflecte o realitate economică. Mai sunt lucruri pe care le putem îmbunătăţi, pentru că avem o volatilitate mare şi o pondere prea mare a pieţei pe termen scurt. Ar trebui să vedem în România contracte mai stabile, pe termen mai lung.

AGERPRES: Dar piaţa de gaze este pregătită pentru liberalizare? S-a spus că nu era pregătită în 2017, când a fost prima dată liberalizată, dar s-a schimbat ceva de atunci?
Bogdan Chiriţoiu: Nu este pregătită piaţa înseamnă că unor agenţi economici nu le place să plătească preţul pe care îl plătesc competitorii lor în restul Europei? Niciodată nu sunt pregătiţi. Şi eu mi-aş dori să cumpăr ceva ieftin, dar e ok să cumpăr mai ieftin decât preţul care ar fi corect, de piaţă? La gaze piaţa nu este atât de dezvoltată ca la electricitate, dar şi aici, dacă putem creşte capacitatea de interconectare – aici suntem destul de puternic presaţi de Comisia Europeană, inclusiv printr-o investigaţie împotriva Transgaz – atunci vom fi mai legaţi de pieţele europene, ceea ce probabil înseamnă o stabilitate crescută.

Dacă reuşim să mai şi exploatăm gazul pe care ni l-a dat Dumnezeu, să facem în aşa fel încât să aibă sens să îl scoatem din pământ, atunci chiar că va fi o piaţă cu mai mulţi jucători, o piaţă normală.

AGERPRES: În final, aş vrea să vă întreb dacă veţi candida pentru un nou mandat la şefia Consiliului Concurenţei…
Bogdan Chiriţoiu: Staţi să îl termin pe acesta. Conform legii, până la numirea unui nou membru al conducerii, activitatea continuă chiar dacă se termină mandatul de cinci ani. Data trecută am stat un an în interimat. Deocamdată să termin mandatul acesta şi vedem cum evoluează lucrurile.