Consiliul Concurenţei: Codul Silvic ne poate aduce sancţiuni de la UE. Mai ales dacă există plângeri de la firme din domeniu

Proiectul de lege al Codului Silvic, trimis de preşedintele Iohannis înapoi în Parlament pentru revizuire, pentru că avea aviz negativ de la Consiliul Concurenţei, s-a întors nerevizuit, iar preşedintele este obligat să îl promulge în forma lui iniţială. Consiliul a considerat că un anumit paragraf din Cod, anume cel care limitează achiziţiile firmelor din domeniu la 30% din cantitatea de masă lemnoasă dintr-o anumită specie ce se taie într-un an, aduce atingere Legii Concurenţei. Parlamentul a ignorat avizul CC, iar România va avea o lege a pădurilor care poate aduce probleme de la Bruxelles.

Aţi dat aviz negativ pe proiectul Noului Cod Silvic. Ne puteţi spune de  ce?

Bogdan Chiriţoiu : Nu obiectăm faţă de ansamblul textului Codului, şi nici de obiectivele lui declarate. Am recomandat modificarea unor articole care ridicau suspiciuni de ajutor de stat şi am cerut ridicarea plafonării nivelului maxim de achiziţionare şi procesare de masă lemnoasă la 30%, pentru că reprezintă un ps cu totul extraodrinar. În nicio altă industrie din România nu avem astfel de limite şi, din contră, sunt o serie întreagă de companii în România care au o cotă mai mare de 30% pe pieţele unde activează, spre exemplu, telefonia mobilă, domeniul bancar, televiziunea prin cablu, putem găsi multe exemple în care cea mai mare companie de pe piaţă are o cotă de chiar mai mult de 30%. Nimeni nu a ridicat, până acum, problema ca acestor companii să le limităm activitatea. În lipsa unei justificări care să ne spună de ce în acest domeniu are sens ca statul să dea această măsură, motivaţie pe care, repet, nu ne-a dat-o ministerul de resort(Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – n.r.), nici Guvernul sau Parlamentul, de ce e atât de excepţională industria lemnului ca să poată justifica o astfel de măsură, n-am putut să considerăm această măsură în acord cu legislaţia Concurenţei, atât cea naţională cât şi cea europeană.

ECONOMICA.NET: O astfel de limitare, de 30% din volumul aferent unui sortiment industrial din fiecare specie a cantităţii de masă lemnoasă care poate fi achiziţionată din fondul public de către o singură companie,  este de natură de a ne aduce probleme cu Comisia Europeană?

B.C. : Depinde cum va fi ea aplicată, dacă va exista o plângere din partea unei companii ce consideră că i-au fost direct lezate interesele sale comerciale din România, Comisia va trebui să se pronunţe. Momentan avem doar consultări cu Comisia Europeană, vom vedea ce va spune. Legal, nu cred că vor declanşa vreo procedură, în lipsa unei plângeri.

ECONOMICA.NET : Această limitare de 30% se aplică şi la importul de masă lemnoasă sau doar la producţia internă?

Textul ar părea să sugereze faptul că ar fi interzis să prelucrezi mai mult de 30% din media taierilor  de copaci din trei ani anteriori intrării în vigoare a legii. Dacă interpretarea aceasta este corect, avem o problemă suplimentară, pentru că sunt şanse mari ca ea să încalce regulile de Liberă Circulaţie a Mărfurilor din interiorul pieţei interne a UE.

ECONOMICA.NET : Acest proiect de Cod Silvic a fost trimis înapoi în Parlament de preşedintele Iohannis spre revizuire, Parlamentul a decis să nu revizuiască, în acest moment preşedintele trebuie să promulge legea. Ce se întâmplă de acum încolo, în condiţiile în care această lege are aviz negativ din partea Consiliului Concurenţei?

B.C. : Avizul Concurenţei este facultativ pe Guvern, preşedintele  şi Parlamentul nu sunt obligaţi să îl ceară. E dreptul Parlamentului să decidă cum vrea să arate legile în România. Nu se întâmplă des să se treacă peste avizul nostru, dar nu este o situaţie fără precedent. Am avut, relativ de curând,  la sfârşitul anului trecut, la fel, preşedintele  de la vremea respectivă( Traian Băsescu –  n.r.) a trimis înapoi în Parlament Legea Farmaciei, pe baza recomandărilor noastre,  iar Parlamentul a respins revizuirea legii. Legea Farmaciei este în vigoare cu prevederi pe care noi le considerăm anticoncurenţiale. Deci, n-ar trebui să se întâmple nimic dacă, repet, nu există o plângere care să determine o analiză din partea Comisiei Europene.

ECONOMICA.NET: Din experienţele anterioare, o opinie sau un aviz al Consiliului Concurenţei, în ce procent este urmat de un aviz similiar din partea Comisiei Europene, DG (Directorate General – n.r) Competition?

B.C. : N-avem, eu nu ştiu să fi avut o situaţie în care să fie nevoie de intervenţia Comisiei. În România, majoritatea legislaţiei o dă Guvernul sau Parlamentul. Nu-mi aduc aminte de vreo situaţie în care Guvernul sau Parlamentul să fi ignorat avizul nostru pe regulile de ajutor de stat care sunt atribuţiile- cheie ale Comisiei Europene şi, deci, nici n-a fost nevoie de vreo intervenţie a Comisiei Europene împotriva unui act normativ. În ceea ce priveşte regulile de concurenţă, iarăşi, se întâmplă ca avizul nostru să fie ignorat, am dat exemplu Legea Farmaciei, n-a fost nevoie de o intervenţie a Comisiei. În schimb, Comisia va interveni dacă este afectat comerţul dintre statele membre.

ECONOMICA.NET: Cu alte cuvinte, cam ce spune Autoritatea de Concurenţă dintr-o ţară membră UE,  acelaşi lucru îl spune şi Comisia?

B.C. : Da, e normal, avem reguli similare şi interacţionăm des unii cu alţii, aşadar gandirea noastră este destul de similară.

ECONOMICA.NET: Care este perspectiva cea mai rea pentru România în ceea ce priveşte promulgarea Codului Silvic, chiar cu aviz negativ de la Consiliul Concurenţei?

B.C. : Dacă avem o plângere şi Comisia consideră că se încalcă Tratatul de Funcţionare a Pieţei Unice Europene, se poate deschide o procedură de infrigement, care durează şi care, iniţial, nu implică sancţiuni. Comisia spune: „Trebuie să schimbi legea”. Dacă nu schimbi legea, Comisia te dă în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Curtea Europeană de Justiţie te poate obliga să schimbi legea. Dacă ignori şi Curtea, încep să curgă amenzile. Dar, în principiu, este o perioadă îndelungată pe  care statul o are la dispoziţie pentru a se conforma legislaţiei europene. În general, România este disciplinată. Are cazuri de infrigement, dar nu foarte multe, şi le rezolvăm până să se ajungă la amenzi. Dacă cumva apare o acţiune în despăgubire din partea unei companii, cumva similar cu cazul recent al fraţilor Micula, atunci, desigur, dacă suntem daţi în judecată şi dacă câştigă, atunci pot fi şi consecinţe financiare.

ECONOMICA.NET : Această limitare de 30% la achiziţia de masă lemnoasă dintr-o anumită specie, constituie o încălcare de către România a Tratatului privind Libera Circulaţie a Mărfurilor în spaţiul UE?

B.C. : Poate. Dar, mai ales, dacă se coroborează cu o interdicţie privind importurile. Da, deci acesta este, clar, un risc

ECONOMICA.NET: Mulţumim!