Chirițoiu: Consiliul Concurenței a deschis anul trecut cele mai multe investigații din ultimii zece ani

„A fost un an agitat şi dacă a fost agitat în ţară a fost agitat şi la noi. Economia, România, a mers în linii mari bine, am avut creştere economică, deci nu e criză, dar e o perioadă cu multe incertitudini legate mai ales de inflaţie.(….) Ne resimţim după şocul crizei energetice generate de războiul din Ucraina. Şi, desigur, avem în continuare un război activ la graniţele noastre. Deci toate lucrurile astea creează o agitaţie, o incertitudine şi asta se reflectă în societate şi se reflectă pe urmă şi la noi. Şi cum s-a reflectat agitaţia asta la noi? A fost un an cu o activitate foarte intensă, un an record ca număr de investigaţii deschise. Vedeţi cel mai mare număr în ultimii 10 ani ca număr de investigaţii deschise. De asemenea, foarte multe investigaţii finalizate”, a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.

El a menţionat că cele mai importante investigaţii deschise anul trecut sunt în zona de alimente, unde sunt în derulare verificări pe ulei, ouă şi produse lactate. De asemenea sunt investigaţii deschise pe energie, pe zona de licitaţii construcţii/reparaţii drumuri, şi o zonă nouă, cea de IT.

„Avem o investigaţie deschisă privind consolele Sony şi avem o investigaţie deschisă pe Apple. Pe Sony suntem primii în Europa care am deschis investigaţii. A fost nevoie de sprijinul autorităţilor din Olanda, pentru că prezenţa lor importantă e în Olanda. (….) Pe Apple suntem deja cinci autorităţi de concurenţă europene care avem investigaţii similare şi colaborăm între noi. Francezii sunt cei mai avansaţi pe zona Apple”, a precizat preşedintele autorităţii pentru concurenţă.

Conform unui comunicat al consiliului concurenţei, în 2023 au fost declanşate 24 de investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei şi în domenii precum distribuţia energiei electrice, piaţa serviciilor bancare de creditare pentru persoanele fizice, producerea şi/sau comercializarea uleiului de floarea soarelui, zahărului şi untului, piaţa pieselor auto sau piaţa lucrărilor de întreţinere a drumurilor naţionale şi autostrăzi.

Din totalul investigaţiilor declanşate în 2023, peste 56% reprezintă înţelegeri tip cartel.

De asemenea, anul trecut, autoritatea de concurenţă a finalizat 14 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei, aplicând amenzi în valoare totală de 160 de milioane de lei (32,1 milioane de euro), din care 77% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii.

Printre cele mai importante amenzi se numără: 123 de milioane de lei (25 de milioane de euro) pentru SEROM, Dante International S.A., Altex România S.R.L. şi Flanco Retail S.A, pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa comercializării televizoarelor şi telefoanelor mobile; 20,5 milioane de lei (aproximativ 4,1 milioane de euro) pentru companiile Dataware Consulting, Kontron Services Romania şi Tema Energy, pentru participarea cu oferte trucate la licitaţia organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru realizarea centrului de furnizare de servicii electronice; 14,3 milioane de lei (aprox. 2,9 milioane de euro ) pentru companiile Albalact, Covalact şi Dorna Lactate, parte din grupul francez Lactalis, pentru că au refuzat să ofere acces la unele informaţii în timpul inspecţiilor inopinate derulate în cadrul investigaţiei privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor pe piaţa producţiei şi comercializării de unt.

O zonă care, potrivit afirmaţiilor lui Bogdan Chiriţoiu, nu a generat probleme a fost cea a concentrărilor economice. În 2023, autoritatea a autorizat 74 de tranzacţii (concentrări economice). Din acestea, una a fost autorizată cu condiţii, respectiv preluarea Gedeon Richter Farmacia SA şi Pharmafarm SA de către Mediplus Exim.

Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) a emis 105 decizii de autorizare a tranzacţiilor, după analizarea acestora din punctul de vedere al securităţii naţionale.

Anul trecut, Consiliul Concurenţei a fost implicat în elaborarea de măsuri de sprijin pentru mediul economic, ce implică fonduri europene (inclusiv PNRR) şi naţionale în valoare de 42,3 milioane de lei.

Printre măsurile de sprijin în care a fost implicată autoritatea de concurenţă se regăsesc cele care vizează: investiţiile în producerea de energie electrică din surse regenerabile pentru companii din sectorul agricol şi alimentar; Programul naţional pentru dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare INVESTALIM; Programul naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii, Constructplus pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii; Analiza proiectelor de acte normative care vizează realizarea de amenajări hidroenergetice, parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice, cu finanţare europeană, prin RePowerEU şi dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră; Sprijinirea industriei cinematografice.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a elaborat peste 380 de avize, opinii şi puncte de vedere, răspunsuri şi interpelări în ceea ce priveşte ajutorul de stat şi concurenţa.

Printre măsurile în care s-a implicat Consiliul Concurenţei se numără: îmbunătăţirea instrumentelor de detectare şi sancţionare a faptelor concurenţiale – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care transpune Directiva europeană nr 1/2019, numită şi ECN+ (European Competition Network – Reţeaua Europeană de Concurenţă), care vizează independenţă în adoptarea deciziilor, eficientizarea instrumentelor de investigaţie şi a programului de clemenţă şi permite cooperarea mutuală cu autorităţile de concurenţă la nivelul Uniunii Europene; monitorizarea acordului voluntar pentru reducerea preţului laptelui; monitorizarea efectelor ordonanţelor privind reducerea adaosurilor comerciale la o serie de alimente; RCA – Plafonarea tarifelor practicate de asigurătorii RCA: recomandări şi avizare proiectul de HG de îngheţare a tarifelor de primă practicate de asigurătorii RCA pe o perioadă de şase luni, precum şi două proiecte de HG prin care măsura a fost prelungită succesiv cu perioade de câte trei luni.

În colaborare cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a fost elaborată legislaţia privind licenţa industrială unică, astfel încât companiile să nu mai fie nevoite să parcurgă proceduri separate pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor pentru a-şi putea desfăşura activităţile. Prin această măsură se asigură îndeplinirea obiectivelor privind reformarea procesului de autorizare a activităţilor industriale si de acordare a licenţei unice în România, definite în jalonul 243 din Planul National de Redresare si Rezilienţă.

Autoritatea de concurenţă a fost implicată şi în ceea ce priveşte modificările cadrului normativ privind sectorul lemnului- au fost create mecanisme mai clare prin care producătorii din industria mobilei îşi pot exercita dreptul de preempţiune la achiziţionare de materiale lemnoase, propunerile de modificări în domeniul transporturilor – acte normative ce vizează transportul feroviar, transportul în regim de taxe şi de închiriere şi înfiinţarea unei noi entităţi în subordinea Ministerului Transportului, SGR- analiza proiectelor de acte normative care vizează înfiinţarea Comitetului de Supraveghere pentru implementarea SGR, modelul contractelor ce urmează a fi încheiate, tarifele de administrare şi gestionare şi valoarea garanţiei.