„Eu sunt optimist, sper să avem o rectificare bugetară pozitivă, adică veniturile pe care le vom estima în partea a doua a anului să fie mai mari faţă de cât am estimat la începutul acestui an. De asemenea, ca obiectiv asumat şi cu organismele financiare internaţionale, dar asumat şi de noi, de Guvern, este de a achita arieratele pentru a debloca economia românească”, a spus Chiţoiu.
El completat precizând că arieratele statului sunt „elemente de blocaj financiar în economie”.
Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nerespectat de fiecare dată.
Chiţoiu a afirmat că ţinta convenită cu FMI în cazul arieratelor trebuie atinsă până la sfârşitul lunii mai, când sunt raportate organismelor internaţionale toate obiectivele şi măsurile asumate de Guvern.
„Acest stoc al arieratelor ridicat la sfârşitul lunii aprilie se datorează faptului că cu stocul de arierate de la sfârşitul anului trecut, decembrie 2012, a crescut între timp la luna ianuarie-februarie-martie, dar sumele pe care noi le-am alocat de la bugetul de stat au fost până acum 680 de milioane de lei, ieri am aprobat încă 120 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor la autorităţile publice locale, şi de asemenea vom aloca o sumă de 70 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor din sistemul de sănătate publică”, a menţionat ministrul.
El a adăugat că în mod sigur ţinta convenită în cazul arieratelor cu organismele financiare internaţionale va fi atinsă.
„Ne-am asumat ca până la jumătatea acestui an să avem un stoc al arieratelor la nivelul a 300 de milioane de lei. Bineînţeles că la rectificarea bugetară în funcţie de sumele suplimentare care le vom avea prin buget alocate faţă de începutul acestui an putem să alocăm diferite sume în funcţie de aceste sume suplimentare cum vă spuneam mai devreme. Nu pot să spun acum că la rectificarea bugetară avem întreaga sumă de 300 de milioane sau putem să avem mai mult de 300 de milioane”, a continuat ministrul Finanţelor.
De asemenea, el a susţinut că există o diferenţă între arieratele legale, care au avut prevedere în buget în momentul în care au fost angajate, şi cele care nu sunt legale, deoarece nu au avut acoperire bugetară.
Chiţoiu a menţionat că arieratele care nu au avut prevedere bugetară se ridică la 350 de milioane de lei, care se regăsesc în suma de 750 de milioane de lei.
Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de faţă, România nu îndeplineşte criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, şi că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare.
Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să încheie o nouă înţelegere financiară.
Guvernul a decis miercuri să ridice, în regim de urgenţă, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis iniţial, dar redus ulterior, când a încercat să impună pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA şi impozit.