Christian von Albrichsfeld, Continental România: Investitorii nu mai vin în România pentru forță de muncă ieftină, ci pentru condiții și oameni calificați

– Investițiile Continental din 2022 în România s-au ridicat la 180 de milioane de euro, iar în 2023 aveți în plan o sumă similară. Către ce proiecte s-au îndreptat banii de anul trecut și unde vor merge cei de anul acesta?

– Noi investim în fiecare an în centrele de cercetare – dezvoltare și în liniile de producție. Pe lângă acestea, în 2022 au fost și două elemente mai deosebite – inaugurarea centrului R&D din Timișoara și extinderea fabricii Continental Automotive, tot din Timișoara. În 2023 investițiile vor merge tot către cercetare – dezvoltare și linii de producție, dar va exista și o investiție mai vizibilă la uzina din Sibiu acolo unde vom extinde capacitatea.

– Sunt susținute aceste investiții și de statul român?

– Cele din 2022 au fost făcute din surse proprii, dar în 2023 vom avea un ajutor de stat pentru extinderea de la Sibiu.

– Cu 19.000 de angajați sunteți unul dintre cei mai mari angajatori din România și continuați recrutările. Însă odată trecerea la mașini electrice se estimează o reducere a angajaților din industria auto. Cum se vede această evoluție prin prisma Continental România?

– În cazul nostru, categoric, nu va exista o reducere a numărului de angajați odată cu electrificarea mașinilor. Continental deja nu mai dezvoltă și produce multe elemente pentru mașini cu ardere internă. La ContiTech mai facem câteva lucruri precum curele sau furtunuri, însă acolo vom reuși să facem o restructurare care nu va afecta numărul de locuri de muncă. Însă tot ceea ce cercetăm, dezvoltăm și producem este gândit astfel încât să poată fi folosit fie atât pentru mașini termice cât și electrice, fie strict pentru electrice. Deci, în privința angajaților nu vom fi afectați de electrificarea mașinilor.

– Spuneți că veți continua angajările, însă mulți dintre cei implicați în industria auto din România consideră că angajații sunt tot mai greu de găsit. Cum reușiți să recrutați? Ce ofertă le faceți celor pe care îi doriți?

– Pentru noi este foarte clar – am fost, suntem și dorim să fim un angajator de top în România. Pentru a fi atractivi urmărim atent piața și acționăm în consecință. Ceea ce vedem foarte clar, în special în centrele noastre de cercetare – dezvoltare, este că angajații sunt atenți la tot pachetul pe care îl primesc. E vorba, desigur, de salariu, dar și de multe alte lucruri precum asigurări private de sănătate, abonamente la săli de sport și așa mai departe.

În ultima perioadă angajații își doresc o flexibilitate sporită și asta le oferim. Avem foarte multe joburi hibride sau remote și am introdus recent chiar posibilitatea de a lucra din altă țară pentru o perioadă de timp. De exemplu, dacă un angajat se află cu cu soția, copii și prietenii în concediu și familia decide să îl prelungească, dar el se află în mijlocul unui proiect important, poate lucra câteva zile din Grecia sau orice altă țară. El va fi pontat ca și cum ar fi la birou. Cred că asta își dorește noua generație și, cum la noi vârsta medie este de 30 – 31 de ani la centrul R&D din Iași și de 32 de ani la cel din Timișoara, trebuie să ne adaptăm. Sigur, sunt locuri de muncă în care nu se poate lucra de la distanță, de exemplu în fabrici, dar și acolo încercăm să găsim soluții pentru a oferi beneficii mai mari angajaților.

Apoi, pe măsură ce primim responsabilități globale în cadrul grupului putem plăti și mai mult. Mă refer la faptul că avem angajați din România care sunt manageri ai unor echipe din Germania, Franța, etc. Astfel oamenii noștri sunt motivați mai puternic și le dăm o perspectivă pentru viitor. Odată cu responsabilitățile trebuie însă să creștem productivitatea. Și, pentru asta, automatizăm ceea ce se poate și investim în calificarea angajaților astfel încât ei să poată lucra cu mașini mai moderne și mai productive.

– Aveți angajați din România care acum lucrează la divizii ale grupului din afara țării. Îmi puteți da câteva exemple?

– Singur, sunt mulți. Nu am o cifră exactă. Dar cunosc oameni care au lucrat pentru noi și sunt acum în SUA, Germania sau în Japonia. Să nu fiu înțeles greșit. Nu dorim să exportăm forță de muncă. Noi avem nevoie de ei aici. Dar sunt oameni care s-au dezvoltat foarte mult și acum au funcții de conducere în afara țării. Avem, așa cum spuneam, un fost angajat care a manager în Japonia, altul în Malaezia, altul în Singapore și pot continua. Avem și angajați care au fost în afara țării și s-au întors. Unul, de exemplu, a fost la Timișoara, apoi în Cehia, a „crescut” o fabrică în Serbia și acum e din nou în România, la Continental, pe o funcție de management. Pe unii chiar îi încurajăm să meargă în străinătate, să lucreze cu un client al Continental pentru a câștiga experiență și apoi, pe baza celor învățate, să revină pe un post mai înalt în România.

– Am vorbit despre electrificare, dar mult mai devreme, în 2025, vin normele Euro 7. Ce ar putea produce Continental România din mulțimea de sisteme complet noi impuse de viitoarele norme de depoluare?

– Noi lucrăm la cam tot ce ne cere industria. Și avansăm în domeniul sustenabilității. Avem o strategie foarte clară de reducere a CO2. Compania are în plan ca, până în 2050, se devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2. Mă refer nu doar la producția și produsele noastre, ci și la activitatea de cercetare – dezvoltare. Pe de altă parte, avem un plan clar în domeniul economiei circulare. Tot până în 2050 ne dorim să refolosim tot ceea ce, până nu demult, era aruncat. Și nu doar în centrele și uzinele noastre, ci și la furnizori. Noi mergem în audit la furnizori și verificăm că și ei merg în aceeași direcție.

– Este asta și o condiție pentru a păstra mai departe un furnizor?

– Da. Dacă un furnizor nu se încadrează în strategia noastră, inclusiv în privința CO2, nu va mai colabora cu noi.

– Mulți producători auto consideră că timpul pentru implementarea Euro 7 este prea scurt. Este Continental pregătit să furnizeze tehnologiile necesare acestui standard până în 2025?

– Noi suntem deja la nivelul următor pentru că nu mai dezvoltăm și producem componente pentru mașini termice. Sau, mai exact, producem componente, de exemplu anvelope, care pot fi utilizate și la termice și la electrice. Acesta este unul dintre motivele care ne-a dus la decizia de a ne despărți de divizia care acum se numește Vitesco Technologies și este o companie separată. Am văzut că respectarea viitoarelor reglementări va fi foarte dificilă pentru o corporație mare. Separat, cele două entități pot fi mult mai agile și să reacționeze mai bine la modificările impuse de autorități.

– O temă despre care am mai discutat de-a lungul timpului: de ce nu este grupul Continental prezent în București?

– Nu a existat niciodată o decizie a a evita Bucureștiul. Când am venit în România am stabilit două direcții – producție și cercetare – dezvoltare. Pe când mulți veneau în România doar pentru forța de muncă ieftină, noi am văzut potențialul cercetătorilor și inginerilor români, al universităților de aici. Am ales Timișoara pentru că este aproape de graniță și putem ajunge repede la rețeaua europeană de autostrăzi și are o universitate foarte bună. Apoi am avansat către Sibiu, iar fabrica de la Carei este tot lângă graniță. Ulterior, în 2006, ne-am dat seama că potențialul universității din Timișoara nu e suficient pentru creșterea pe care o aveam în plan și am căutat un alt centru universitar foarte bun dintr-un oraș în care competiția nu este foarte puternică. Atunci am analizat și București, și Cluj, și Iași. Cum în Moldova erau condițiile cele mai bune pentru că nu existau mulți competitori am ales Iași. Pe atunci absolvenții universității găseau greu locuri de muncă în zonă. Deci nu am sos din calcul o anumită zonă a țării ci am ales cele mai bune locuri pentru activitatea noastră.

– Care considerați că sunt avantajele și dezavantajele României în privința atragerii de investiții străine în această zonă a Europei? În ultimii ani, majoritatea investițiilor din industria auto – mai ales cele de viitor, precum baterii și mașini electrice – s-au oprit în Ungaria sau Polonia. Ce îi lipsește României?

– Vedeți că noi am investit foarte mult în România. Dar cred că, în prezent, pentru ca un investitor străin să vină în România, în zone care au suficientă forță de muncă, are nevoie de infrastructură. Acolo unde au fost făcute autostrăzi – în vest – au fost făcute multe investiții. Cred și că țara s-a bazat prea mult pe consum. Vedem cifrele, deficitul comercial mare. De asemenea, forța de muncă ieftină din trecut nu mai există. Din 2013 – 2014 s-a triplat salariul minim. Deci trebuie mers într-o nouă direcție. Modelul prin care erau atrași investitori în trecut nu mai funcționează. De exemplu, noi căutăm angajați calificați. Statul și societatea trebuie să sprijine dezvoltarea forței de muncă. Știți că noi am înființat de ani buni școala duală pentru nivelul subuniversitar. Cred că asta trebuie făcut la nivel național pentru a avea maiștri, muncitori calificați. Așa atragi investitori. Se discută despre fabrici de microcipuri și tehnologie înaltă. Păi pentru asta trebuie să ai, mai întâi, oameni care se pricep, care știu să facă așa ceva. E vorba despre competențe. Statul român trebuie să înțeleagă că investitorii nu mai vin pentru forță de muncă ieftină, ci pentru condiții și oameni calificați.

În perioada 1999 – 2022 grupul Continental a investit peste 2,2 miliarde de euro în activităţile sale din România, țară în care sunt prezente toate cele trei domenii de activitate ale companiei. Continental deţine șase unităţi de producţie și patru centre de inginerie la Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab şi Iaşi și are un centru de distribuţie a anvelopelor în București. La finalul anului 2022 grupul german avea peste 19.000 de angajaţi în România, din care peste o treime reprezentată de ingineri și informaticieni.

Citește și:
– O nouă investiție Continental în România: opt milioane de euro pentru centrul companiei din Iași