‘Mai sunt încă multe de făcut şi trebuie discutată problema sustenabilităţii datoriei. Suntem determinaţi să continuăm negocierile’, a declarat Lagarde.
În 2015, Grecia a înregistrat cel mai ridicat nivel al datoriei din Europa (176,9% din PIB), depăşind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de UE.
Germania şi câteva state, inclusiv Finlanda şi Slovacia, se opun unei reduceri a datoriei Greciei, argumentând că nu este necesară o astfel de măsură, în timp ce FMI consideră că fără o atenuare datoria nu va fi sustenabilă.
Programul trebuie să meargă pe două direcţii. Trebuie să existe suficiente reforme şi înregistrăm unele progrese în acest sens, dar trebuie să existe şi problema sustenabilităţii datoriei, iar pe acest front încă nu am început negocierile, a explicat şeful FMI.
Şi şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, le-a declarat jurnaliştilor că este puţin probabil să finalizeze vineri evaluarea acordului de asistenţă, pentru a se debloca noi împrumuturi şi pentru a începe discuţiile privind atenuarea poverii datoriei, în ciuda unor progrese realizate în privinţa reformelor.
‘Dacă vom reuşi să înregistrăm progrese privind conţinutul programului şi următorii paşi de urmat, atunci putem începe discuţiile privind datoria. Suntem numai la începutul acestei discuţii, astfel încât nu ne aşteptăm la un acord astăzi’, a afirmat Jeroen Dijsselbloem înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro.
Discuţiile dintre reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional, Băncii Centrale Europene şi Fondului de susţinere a zonei euro (MES) cu oficialii de la Atena au fost reluate luna aceasta, ministrul elen de Finanţe, Euclide Tsakalotos, prezentând noile măsuri pe care Guvernul ar urma să le adopte pentru a obţine aprobarea creditorilor cu privire la programul de redresare a economiei. Acest program se bazează pe acordul încheiat în vara anului trecut cu privire la un nou împrumut de 86 de miliarde de euro acordat Greciei în schimbul unor noi măsuri de austeritate.
Finalizarea cu succes a procedurii de evaluare a acordului de asistenţă a fost amânată de mai multe luni în principal din cauza unor diferenţe în rândul creditorilor cu privire la deficitul fiscal preconizat a fi înregistrat de Grecia până în 2018, estimat la 3% de UE şi la 4,5% de FMI, precum şi din cauza opoziţiei autorităţilor de la Atena de a adopta o serie de măsuri nepopulare. Guvernul grec are nevoie de o evaluare pozitivă pentru a putea primi noi ajutoare în valoare de până la cinci miliarde de euro.
Potrivit presei, creditorii ar vrea un compromis cu privire la noi măsuri suplimentare care să permită realizarea unor economii suplimentare de până la 5,4 miliarde de euro, ceea ce ar provoca mânia sindicatelor. În schimb, oficialii de la Atena ar vrea o încheiere rapidă a procedurilor de evaluare pentru a putea demara o discuţie cu privire la o nouă reducere a datoriei publice a Greciei.