„O înăsprire prematură a politicii monetare în actuala situaţie ar putea pune în pericol economia zonei euro şi ar putea afecta locurile de muncă”, a avertizat Lagarde.
Separat, şeful BCE a afirmat că redresarea economiei zonei euro se confruntă cu fricţiuni şi dezechilibre, ceea ce ar putea reprezenta un obstacol şi ar putea dura dincolo de finalul pandemiei.
„Vedem că avansul preţurilor energiei afectează venitul real, iar perturbările din lanţurile de aprovizionare îngrădesc producţia industrială”, a spus Lagarde într-un mesaj video. „Aceste dezechilibre ar trebui să fie temporare, chiar dacă este dificil de previzionat exact cât de mult vor dura perturbările. Dar în acelaşi timp pandemia produce de asemenea modificări ale cererii, care ar putea duce la dezechilibre persistente ale cererii şi ofertei în diverse sectoare”, a apreciat preşedintele BCE.
Creşterea economiei zonei euro a depăşit estimările în trimestrul doi, iar regiunea şi-a dovedit rezilienţa faţă de varianta Delta, datorită succesului campaniei de vaccinare.
În septembrie, Banca Centrală Europeană a îmbunătăţit prognoza privind evoluţia zonei euro în 2021, pe fondul unei redresări mai rapide decât se estima, în urma pandemiei.
Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că zona euro este în grafic pentru o creştere solidă în trimestrul trei din 2021, iar BCE se aşteaptă ca până la finalul anului activitatea economică să ajungă la nivelul de dinaintea pandemiei.
Riscurile la adresa creşterii economice „sunt în mare parte echilibrate”, BCE menţinând evaluarea sa de risc, chiar dacă analiştii au avertizat asupra efectelor variantei Delta a coronavirusului, a încetinirii Chinei şi a întreruperilor din lanţurile de aprovizionare, a declarat Lagarde.
În scenariul de bază, BCE se aşteaptă ca zona euro să înregistreze anul acesta o creştere de 5%, peste nivelul de 4,6% previzionat în iunie, iar anul viitor expansiunea ar urma să fie de 4,6%, uşor mai scăzută decât nivelul de 4,7% previzionat în iunie.