Cîțu, în primăvară: Mă aștept că efectele economice ale COVID-19 să fie minime. Statistica, azi: mergem spre forma de „L”. Riscuri severe

„Mă aștept că efectele economice ale COVID -19 să fie MINIME în condițiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (după răspunsul politicii monetare). Combinația politică fiscală și investiții în tehnologie vă RECUPERA INTEGRAL în partea a doua anului pierderea suferită la nivel global în primul trimestru”, scria pe pagina proprie de Faceook ministrul Finanțelor Florin Cîțu, în 5 martie.  

Prognoza de vară a Comisiei Naționale Strategie și Prognoză a găsit însă altceva după jumătatea anului. “Prelungirea stării de alertă în trimestrul III  va conduce la o revenire economică mai lentă decât estima guvernul în primăvară, întrucât reluarea activității economice nu se va face la capacitate deplină (…) Vor fi în continuare activități afectate, precum restaurantele, turismul, transportul de persoane, în special cel aerian. ”, scrie Comisia.

Riscurile sunt severe. Inclusiv al doilea val

Experții instituției comentează că “în general, riscurile care pot influenţa proiecţiile de creştere din acest an sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia unui al doilea val pandemic, lipsa unui vaccin, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbări de comportament ale consumatorilor etc. (…) Viteza de recuperare a decelerării economice din trimestrul II pare să fie mai lentă decât s-a anticipat iniţial şi va evolua în concordanţă cu situaţia pandemiei”. 

Seceta mai lipsea

Un risc suplimentar, pe lângă cel indus de apariţia pandemiei, este aşteptat din partea sectorului agricol din cauza persistenţei secetei din prima parte a anului, cu efecte negative preponderent asupra culturilor de păioase.  

Scăderi și în următoarele trimestre 

Comisia continuă că probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale condiţionată de mediul extern va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului și în ultimele două trimestre.  

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia românească a consemnat o scădere a volumului activităţii cu 3,9% (serie ajustată sezonier) în primul semestru al anului curent comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019, dar la nivelul trimestrului II scăderea a fost de – 10,5%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, ca urmare a ajustării negative destul de abrupte a exportului FOB (-33,6% în valută) şi a producţiei industriale (-26,8% în volum) în condițiile încetinirii tranzacțiilor comerciale internaţionale pe ramurile cu valoare adăugată ridicată.

Factori noi în ecuație. De la V la L

Comisia enunță o serie de factori care au modificat prognozele mai optimiste din primăvară:

– Continuarea stării de alertă în perioada iunie-august pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei; 

– Revenirea mai lentă a activităţii producţiei industriale, în corelaţie cu cereea externă; 

– Prezenţa condiţiilor meteo nefavorabile care au afectat productia vegetală începând din trimestrul al doilea. 

Acţiunea cumulată a acestor factori va determina o diminuare a activităţii economiei în semestrul al doilea, rezultatul fiind revizuirea în jos a dinamicii PIB cu circa 2 puncte procentuale pentru anul 2020, faţă de prognoza de primăvară, concomitent cu aplatizarea profilului trimestrial spre o formă intermediară între „V” şi „L”.