Cîmpeanu, autorul Hotărârii care dă monopol universităţilor pe formarea profesională a licenţiaţilor. Miza: 24 milioane de euro

09 11. 2015
sorin_cimpeanu__87656789_83107200

De la 1 ianuarie 2016 doar universităţile acreditate vor avea dreptul să organizeze cursuri de formare, recalificare, specializare, perfecţionare pentru ocupaţii care necesită calificări de niveluri 5 şi 6 şi care se adresează adulţilor cu studii superioare, stabilesc două hotărâri de Guvern: Hotărârea Guvernului nr. 567/2015 şi Hotărârea Guvernului nr. 481/2015. Concret, vorbim despre cursuri de „manager de proiect”, de „expert achiziţii publice”, „expert accesare fonduri structurale şi de coeziune”,”expert administraţia publică”, „expert/specialist în parteneriat public-privat” şi multe altele.

ECONOMICA.NET a scris recent despre cele două hotărâri de guvern care oferă exclusivitate universităţilor acreditate pe formării profesionale a adulţilor cu studii superioare, pentru ocupaţii care necesită calificări de niveluri 5 şi 6, interzicând celorlalţi jucători din piaţă să organizeze astfel de cursuri, de la 1 ianuarie.

Iniţiatorul HG nr. 567/2015 este Ministerul Educaţiei condus la acea vreme de actualul premier interimar Sorin Cîmpeanu. Această hotărâre de guvern şi HG nr. 481/2015 vor conduce la intrarea în insolvenţă a peste 2.400 de furnizori de formare profesională, cu afaceri anuale cumulate de peste 100 milioane euro, dar şi la înjumătăţirea banilor europeni destinaţi programelor de profil, absorbiţi de România, pentru că aceste cursuri sunt finanţate din fonduri europene dedicate. Miza – peste 24 de milioane de euro, fonduri nerambursabile puse la dispoziţia României pentru aceste programe, doar pentru 2015 şi 2016.

În prezent, şi furnizorii de formare profesională care funcţionează prin IMM-uri sau ONG-uri, dar şi universităţile acreditate au dreptul să organizeze cursuri de formare, recalificare, specializare sau perfecţionare pentru ocupaţii care necesită calificări de niveluri 5 şi 6, şi care se adresează adulţilor cu studii superioare.
Şi unii, şi alţii organizează astfel de cursuri cu bani europeni obţinuţi în baza unor proiecte eligibile pentru finanţare europeană, prin programul operaţional dedicat – până acum POSDRU, de acum redenumit Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

De la 1 ianuarie 2016 doar universităţile acreditate vor avea dreptul să organizeze astfel de cursuri. 

Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România a reacţionat prompt şi a adresat o plângere Consiliului Concurenţei şi guvernului, în care semnalează crearea unui monopol pentru universităţi pe această piaţă, dar şi consecinţele acestor hotărâri de guvern.

Care ar putea fi consecinţele HG nr. 567/2015

Toţi furnizorii de programe de formare profesională a adulţilor care organizează cursuri de nivel 5 şi 6 de calificare vor fi obligaţi să-şi înceteze activitatea, să-şi concedieze angajatii, să-şi declare insolvenţa, spun oficialii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România în plângerea adresată Consiliului Concurenţei.

Vorbim despre 2.450 de furnizori de formare profesională care sunt înregistraţi la ONRC sub cod caen 8559 (alte forme de învăţământ), potrivit informaţiilor comunicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru ECONOMICA.NET. Aceştia vor dispărea de pe piaţă, ca urmare a deciziilor guvernului de a le interzice organizarea de cursuri de niveluri 5 şi 6.

Cei 2.450 de furnizori de formare profesională au încheiat anul trecut o cifră de afaceri totală de 446 milioane lei, au mai spus pentru Economica.net oficialii ONRC.

Furnizorii care au accesat fonduri structurale (prin POSDRU), au creat locuri de muncă, au plătit taxe şi impozite, sunt puşi în situaţia de a nu asigura sustenabilitatea investiţiilor susţinute din fondurile europene în cadrul POSDRU 2007-2013, adaugă reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România.

Mai mult, ei nu vor putea obţine finanţare europeană pentru cursuri de formare profesională pentru adulţii cu studii superioare şi pe cale de consecinţă nici nu pot implementa astfel de proiecte prin POCU, cu toată că sunt declaraţi eligibili să depună proiecte pentru a accesa finanţări în cadrul POCU 2014-2020, axa prioritară 6, prioritatea de investiţii 10iv, obiectivele specifice 6.16 şi 6.17.

HG nr. 567/2015 ar putea conduce la imposibilitatea atingerii obiectivului de creştere a participării adulţilor la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii de la 2 % în 2013, la un nivel de 10% în 2020, obiectiv asumat de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, atrag atenţia reprezentanţii furnizorilor de formare profesională.

„Atâta timp cât din POSDRU s-au absorbit atât de puţini bani, în condiţiile în care erau mai mulţi furnizori pe piaţă, din Programul Ocupaţional Capital Uman (POCU) se vor absorbi pe jumătate, în condiţiile celor două două HG care elimină concurenţa. POCU nu va mai fi sustenabil”, a spus pentru ECONOMICA.NET Steluţa Racolţa, preşedintele Asociaţiei care reprezintă interesele furnizorilor de formare profesională.

„Prin această măsură abuzivă şi fără un temei legal se interzice accesul pe piaţă a furnizorilor de programe de formare profesională, oferind instituţiilor de învăţământ superior exclusivitate în organizarea acestor cursuri care de altfel, încă din anul 2000 sunt organizate de către furnizorii definiţi de OG nr. 129/2000. Lesne de înţeles presiunea universităţilor asupra conducerii Autorităţii Naţionale pentru Calificări care printr-o prevedere obscură introdusă într-un tabel şi printr-o interpretare halucinantă a legii aplică o măsură arbitrară şi discriminatorie, prin care elimină de pe piaţă furnizorii de formare profesională a adulţilor”, spun oficialii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România în plângerea adresată Guvernului şi Consiliului Concurenţei.

Măsurile dispuse de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, prin care se interzice autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulţilor pentru programe de specializare/perfecţionare de nivel 6 de calificare, pe motiv că anexa nr. 2 a HG nr 918/2013, aşa cum a fost modificată prin HG nr. 567/2015, prevede că numai instituţiile de învăţământ superior pot emite certificate de absolvire pentru programele de formare profesională de nivel 6, sunt abuzive, discriminatorii şi favorizează monopolul. Orice măsură prin care se respinge autorizarea furnizorilor de programe de formare profesională pe considerentele arătate mai sus este nelegală şi neconstituţională şi constituie o măsură abuzivă şi lipsită de temei, îngrădind drepturile şi libertările furnizorilor de formare stabilite prin lege, şi lăsând libertatea instituţiilor de învăţământ superior de a crea un monopol pe piaţa formării profesionale a adulţilor, mai spun oficialii Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România în plângerea adresată Guvernului şi Consiliului Concurenţei.

„Libera concurenţă este lege! Îngrădirea liberei concurenţe este o sfidare a legii şi încălcarea gravă a directivelor europene care garantează libertatea formarii profesionale a adulţilor și de către firmele de specialitate, nu numai de universităţi. Situaţia creată de acest HG  (n. red. HG 567/2015) de limitare a liberei concurenţe şi de monopol al universităţilor este unică în Europa, iar o sesizare în acest sens va fi depusă la Comisia Europeană. Măsura guvernului nu creează locuri de muncă, ci obligă la disponibilizări şi închideri de firme funcţionale. O firmă de formare creşte în minimum 7-10 ani de activitate continuă, la fel experţii şi formatorii, mai ales în domeniul fondurilor europene. România ar fi putut sa se mândrească cu nivelul de pregătire şi de infrastructură a resurselor umane la care a ajuns in acest moment, dar preferă să închidă tot. De asta în România nu se construieşte nimic. Orice începe să prindă rădăcină este înăbuşit imediat printr-un document pe care nu şi-l asumă nimeni”,  a declarat pentru ECONOMICA.NET Elena Farcas, director executiv la Euro Best Team, furnizor de formare profesională cu expertiză solidă în domeniu, direct afectat de modificările legislative aduse de cele două hotărâri de guvern antemenţionate.

Răspunsul guvernului la plângerea adresată de Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România privind consecinţele creării monopolului pentru universităţi pe piaţa formării profesionale a adulţilor licenţiaţi: „reclamaţia dumneavoastră este neîntemeiată”.

„Iniţiatorul actului administrativ contestat (Ministerul Educaţiei; actul contestat –  HG nr. 567/2015) apreciază că reclamaţia dumneavoastră este neîntemeiată” şi confirmă temeinicia şi legalitatea HG. Acesta este răspunsul primit de forul care reprezintă interesele furnizorilor de formare profesională, la plângerea adresată guvernului pe 30 septembrie 2015.

Care e miza acestor schimbări legislative

Furnizorii de formare profesională organizează cursuri de formare, recalificare, specializare, perfecţionare pentru ocupaţii care necesită calificări de niveluri 5 şi 6 cu bani europeni obţinuţi în baza unor proiecte eligibile pentru finanţare europeană, prin programul operaţional dedicat – până acum POSDRU, de acum redenumit Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

De la 1 ianuarie, doar universităţile acreditate vor avea dreptul să acceseze banii europeni destinaţi puşi la dispoziţia României pentru organizarea acestor cursuri.

Fondurile nerambursabile pe care le poate accesa României ţintit pentru organizarea acestor cursuri vizează două obiective specifice din prioritatea de investiţii 10 IV, de sub cupola axei prioritare 6 a POCU. E vorba despre obiectivul specific 6.16 din axa prioritară 6 a POCU, anume „creşterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educaţie şi formare profesională adaptate la nevoile şi tendinţele de dezvoltare ale pieţei muncii” şi de obiectivul specific 6.17 din aceeaşi axă „creşterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor şi tendinţelor de dezvoltare ale pieţei muncii prin investiţii în capacitatea furnizorilor de formare şi prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri”.

România poate accesa ţintit pentru aceste două obiective specifice fonduri nerambursabile care depăşesc 24 de milioane de euro pentru anii 2015 şi 2016, din care majoritatea sunt alocate pentru 2016, conform planului multianual de lansări al POCU din perioada de programare 2014-2020.

Planul multianual al POCU stabileşte că pentru anul 2016 sunt alocate o parte din fondurile aferente anului 2015, alocare aferentă anului 2016 şi cea aferentă anului 2017. Pentru anii următori se va urma aceeaşi progresie, astfel încât în anul 2020 să mai rămână de lansat maximum 25% din alocarea aferentă anului 2020, lăsând timp suficient pentru implementarea proiectelor, evitarea riscului de dezangajare şi asigurarea atingerii ţintelor din cadrul de performanţă.

Alocarea financiară pentru prioritatea de investiţii (pi) 10 IV din axa prioritară 6 a POCU este de peste 185 milioane de euro pentru anii 2015 şi 2016, din care cea mai mare parte vizează anul 2016, iar cele două obiective specifice antemenţionate (6.16 şi 6.17) au o alocare de 13% din bugetul priorităţii de investiţii 10iv.

Impactul pozitiv al HG nr. 567/2015, singurul asumat în nota de fundamentare a actului legislativ

Pe lângă crearea unui monopol pe piaţa formării profesionale a adulţilor cu studii superioare, HG nr. 567/2015 aduce şi o serie de schimbări cu impact pozitiv asupra economiei.
Prin modificările aduse, HG nr. 567/2015 permite accesul absolvenţilor de învăţământ primar, care nu au finalizat învăţământul gimnazial, la programe de educaţie şi formare profesională care le vor creşte semnificativ şansele de angajare.
Schimbarea afectează aproximativ 800.000 – 1.000.000 de fermieri, femei, şomeri pe termen scurt şi lung, adulţi care au peste 40 ani şi nivel scăzut de calificare, tineri care nu au absolvit învăţământul gimnazial, dar şi circa 400.000 de persoane de etnie rromă, fără studii minime finalizate şi care nu au o calificare.
În total, în jur de 1,4 milioane de persoane care nu au absolvit învăţământul gimnazial vor avea şanse mai mari să se angajeze, prin crearea cadrului legislativ care le permite accesul la programe de educaţie şi formare profesională, se arată în nota de fundamentare a HG nr. 567/2015.

HG care creează monopol pe piaţa formării profesionale a persoanelor cu studii superioare contribuie la ratarea unei ţinte asumate de România în faţa Europei, şi la atingerea altor două.

HG nr. 567/2015 ar putea duce la imposibilitatea atingerii obiectivului de creştere a participării adulţilor la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii de la 2% în 2013, la un nivel de 10% în 2020, obiectiv asumat de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, atrag atenţia reprezentanţii furnizorilor de formare profesională. În contrapartidă, Ministerul Educaţiei, autorul acestei HG, spune că schimbările pe care le aduce această hotărâre contribuie la atingerea a doi parametrii strategici pentru anul 2020, asumaţi de România, respectiv: creşterea angajării persoanelor cu vârsta între 20-64 de ani la 70% şi creşterea numărului de adulţi care participă la formare la 7%.