Cinci judeţe domină IT-ul şi generează 90% din veniturile industriei. Din primele 25 de companii de top, doar una este românească

Astfel, aproape 90% din veniturile generate de industria activităților de servicii în tehnologia informației (IT) sunt concentrate în centre coagulate în jurul a cinci județe din România, iar restul de 37 de județe generează mai puțin de 11% din valoarea întregului domeniu.

Cel mai important centru IT din România este cel format în jurul regiunii București – Ilfov, care generează peste jumătate din veniturile domeniului, urmată de cel din județul Cluj, cu aproape 20% din venituri. Alte trei centre de IT relevante sunt în județele Timiș și Iași, cu 5% din veniturile domeniului și în județul Brașov, cu 3% venituri.

Din punctul de vedere al evoluției veniturilor generale ale întregului domeniu, deși procentual firmele din domeniul IT cu sediul în județul Cluj au înregistrat o creștere de peste 63% în anul 2018 raportat la anul 2016, iar cele din județul Iași de peste 66% în același interval de timp, cu doar 16% creștere a veniturilor, regiunea București – Ilfov continuă să-și mărească ușor discrepanța față de acestea. Creșterea valorică înregistrată de companiile din regiunea București – Ilfov în ultimii doi ani este de peste 1,8 miliarde de lei, fiind superioară celei din județul Cluj – 1,6 miliarde lei și incomparabil superioară celei din restul județelor dezvoltate: Iași 449 milioane lei, Timiș 392 milioane lei și Brașov 109 milioane lei.

„Ca antreprenor și fondator al unei companii de tip SaaS (software as a service), sunt preocupat să măsor impactul firmelor de tehnologie românești și multinaționale. Industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creșterea economică și reprezintă un punct central al mediului de business: potrivit datelor noastre, avem pe piața romanească peste 16.000 de firme de software, într-o creștere accelerată față de anii anteriori,” a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

În ciuda creșterilor înregistrate de companiile din domeniul IT, riscul ca o parte dintre acestea să intre în insolvență este real și trebuie luat în calcul de orice furnizor din industrie care urmărește să aibă o afacere profitabilă. Astfel, din punctul de vedere al riscului de intrare în insolvență, județul cu cele mai puține firme în această situație este Cluj, unde doar aproximativ 28% din firme au acest risc, pe când la polul opus se află firmele din regiunea București – Ilfov, cu aproximativ 32,7% firme. Celelalte trei județe se află între aceste valori, 30,7% în județul Timiș, 31,6% în județul Iași și 32,2% în județul Brașov.

Firmele străine domină topul companiilor din industria IT

Un alt element important pe care studiul Termene.ro îl scoate în evidență este faptul că doar o companie are capital majoritar românesc din top 25 companii din domeniul IT în funcție de cifra de afaceri obținută, iar restul de 24 sunt deținute de companii sau de persoane fizice de altă naționalitate. Cele mai multe companii de top din România au capital majoritar american (6), pe locul doi se află cele cu capital majoritar olandez (5), iar locul 3 este împărțit între cele cu capital majoritar britanic, francez și german (câte trei fiecare).

Cele 25 companii de top din industria IT generează aproape o treime din veniturile întregului domeniu, restul de peste 16.500 de entități generând restul de două treimi din venituri.

Foarte mulți antreprenori noi în IT

Din punctul de vedere al trendului, industria IT a luat amploare în România începând cu anul 2004, primul an în care s-au înființat peste 600 entități și după un scurt declin cauzat de criza financiară din anii 2009 – 2010, și-a atins apogeul în anul 2017, când au fost înființate peste 2.600 de astfel de companii. Al doilea an în funcție de numărul de companii înființate a fost 2018, cu aproximativ 2.200 de companii, iar al treilea a fost anul 2016 cu aproximativ 1.600 companii. Practic, dintre cele aproximativ 16.600 de companii de IT care activează în prezent în mediul de afaceri din România, peste o treime au fost înființate în ultimii trei ani.

Deși numărul firmelor din industria IT a crescut accelerat, cele mai competitive companii rămân tot cele înființate înainte de anul 1997. O companie înființată în perioada 1991 – 1997 are în medie o cifră de afaceri de peste 6 milioane de lei, pe când una înființată în perioada pre – aderare la NATO (1998 – 2004) aproximativ 3,2 milioane de lei. Companiile înființate în intervalul 2005 – 2011 au cifre de afaceri medii de aproximativ 1,4 milioane de lei pe când cele cu o vechime mai mică de 7 ani (2012 – 2018) au cifre de afaceri medii de doar puțin peste 0,5 milioane lei. În cazul profitabilității situația este diametral opusă, firmele nou înființate au o profitabilitate medie de 16,8% pe când cele înființate în intervalul 1998 – 2004 o au doar la jumătate – 8%. Firmele înființate în perioada 1991 – 1997 au cea mai mica profitabilitate – 7%, iar cele înființate în perioada 2005 – 2011 au o profitabilitate de aproximativ 12%.

O profitabilitate de 10% în cazul unei companii cu cifra de afaceri de 100 lei înseamnă 10 lei profit pe când o profitabilitate de 1% în cazul unei companii cu cifra de afaceri de 100.000 lei înseamnă 1.000 lei profit. Cu toate acestea, în cel de-al doilea exemplu, în cazul unui client rău platnic este nevoie de 99 de clienți care își respectă obligațiile de plată pentru ca firma în cauză să-și păstreze în continuare operativitatea, iar în cazul primului exemplu de 10 clienți care își respectă obligațiile de plată pentru recuperarea presupusului prejudiciu.

Potrivit Termene.ro, chiar dacă o firmă are riscul ca doar unul din cinci clienți să întârzie cu plata, riscul acela există și are potențialul ca la un moment dat să se producă și să pericliteze operativitatea afacerii. Astfel, un client care nu plătește la timp forțează furnizorul să întârzie, de asemenea, plata colaboratorilor. În acest context, Termene.ro a lansat redBill, instrumentul care oferă transparență afacerilor și sănătate fluxului de numerar: o bază de date publică în care orice companie poate să raporteze facturile neîncasate de la clienți.