Cinci luni de la liberalizarea pieţei funciare. Ce se întâmplă acum cu pământul României

Au trecut mai bine de cinci luni de la liberalizarea totală a pieţei funciare din România, iar tranzacţiile cu teren agricol pe persoană fizică se realizează punând în aplicare regulile de drept comun. În lipsa unor norme metodologice pentru aplicarea Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (17/2014), act normativ intrat în vigoare pe 12 aprilie a.c, în mod teoretic, orice străin persoană fizică poate achiziţiona teren agricol în România fără oprelişti. Ministerul Agriculturii susţine că proiectul de ordin privind normele metodologice este în faza de aprobări.

‘Normele metodologice pe legea vânzărilor terenurilor agricole vor apărea în câteva zile. Au fost agreate de toate ministerele şi este o chestiune de zile, după care trebuie publicate în Monitorul Oficial’, a declarat, ieri, vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prezent la conferinţa organizată de LAPAR.

Cine vrea să vândă

Potrivit oficialilor MADR, până în momentul de faţă „nu au existat solicitări de vânzare a terenurilor agricole, transmise de primării și înregistrate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”. Din informaţiile ECONOMICA.NET, unele primării au primit însă solicitări de înregistrare din partea proprietarilor de teren care doresc să îşi vândă. Astfel, la doar patru zile de la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la tranzacţiile de terenuri agricole pe persoană fizică, doi tineri din Rădăuţi s-au grăbit să caute cumpărători pentru terenul primit moştenire. Este primul teren scos la vânzare pe noua lege, după cum a descoperit ECONOMICA.NET. Detalii aici

Primul teren agricol de vânzare după noua lege. Unde e şi cine vinde

Potrivit Legii 17, „în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor elabora normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, care se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului apărării naţionale şi al ministrului culturii, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară”. Legea 17 a intrat în vigoare pe data de 12.04.2014.

Normele metodologice vor apărea în câteva zile – Daniel Constantin

‘Normele metodologice pe legea vânzărilor terenurilor agricole vor apărea în câteva zile. Au fost agreate de toate ministerele şi este o chestiune de zile, după care trebuie publicate în Monitorul Oficial’, a declarat, joi, vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prezent la conferinţa organizată de LAPAR.

Legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă nu se aplică din lipsa normelor de aplicare. De asemenea, Agenţia Domeniilor Statului (ADS), cea care va regla piaţa funciară din partea statului, trebuie să treacă în subordinea premierului.

Din păcate, o mare parte a agricultorilor români se plâng că Legea 17 este ‘o lege antinaţională pentru majoritatea românilor’ şi cer îmbunătăţiri pentru a evita înstrăinarea terenurilor.

‘Pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. Sunt deja vândute străinilor peste un milion de hectare, iar alte două milioane sunt arendate de aceeaşi categorie. Prin dreptul de preempţiune stabilit prin legea recent adoptată, considerată de majoritatea românilor antinaţională, şi suprafeţele arendate vor intra curând în proprietatea actualilor arendaşi’, a declarat joi preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.

Procedurile introduse în lege asigură respectarea dreptul de preempţiune la achiziţia acestor terenuri pentru coproprietari, arendaşi, proprietari vecini şi stat.

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol este şi de 13 ori mai mic faţă de alte state europene, în condiţiile în care un hectar se vinde cu 3.700 de euro, iar în Germania sau Danemarca poate ajunge la 11.000 de euro, respectiv 22.000 de euro. În Olanda, pământul agricol este extrem de valoros pentru că un hectar poate ajunge şi la 48.000 de euro.

Cele mai mari suprafeţe de terenuri, în România, sunt deţinute de italieni, cu o pondere de 24,29%, urmaţi de germani cu 15,48% şi de cei din ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.