Radu Călin Cristea a fost numit în funcţia de director general interimar al TVR până la numirea unui nou Consiliu de Administraţie şi a unui nou preşedinte al CA al Televiziunii Române, care va fi în acelaşi timp şi director general al televiziunii.
Durata interimatului lui Radu Călin Cristea nu poate fi mai mare de şase luni.
Născut pe 30 aprilie 1955, Radu Călin Cristea se recomandă în CV-ul său ca având competenţe în management cultural, editorial şi jurnalistic.
Radu Călin Cristea este, din mai 2012, consilier în Ministerul Culturii. În ultimii ani, el a fost editorialist la Institutul pentru Liberă Iniţiativă din Bucureşti (iunie 2010 – martie 2012) şi la Editura Cuvântul (iulie 2009 – iunie 2010, mai 2007 – ianuarie 2008).
Are o rubrică permanentă („Zigzag”) în cotidianul Adevărul, precum şi apariţii regulate la televiziune, mai menţionează acesta în CV. Totodată, a scris comentarii şi a realizat emisiuni radio şi TV pe teme de istorie recentă, cultură şi civilizaţie.
Radu Călin Cristea a fost directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, în perioada februarie 2008 – iunie 2009.
Din 1990, a lucrat la Radio Europa Liberă în calitate de corespondent la Bucureşti, iar din 1995 până în 2003, ca editor-realizator la Praga.
El a mai lucrat în presă, la cotidianul Averea, ca senior editor (aprilie 2005 – mai 2007), în redacţia Cuvîntul şi Amfiteatru, ulterior Editura Cuvîntul, ca redactor, redactor şef-adjunct şi redactor-şef, din 1990 până în 2005, la revista Urzica (1988 – 1990) şi a fost editor-realizator de publicaţii sportive la clubul Rapid.
Şi-a început activitatea profesională ca profesor de limba şi literatura franceză la şcoli generale din Arpăşel, Tăut şi Talpoş, judeţul Bihor, între 1979 şi 1981.
Radu Călin Cristea a urmat Facultatea de limba şi literatura română/ franceză, Universitatea Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1979.
El este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 şi are publicate volumele „Emil Botta sau despre frontierele inocenţei” (Ed. Albatros, 1984), „Literaturile Bucureştiului sau despre memoria fără amintiri” (coordonator, prefaţă, Ed. Semne, 2009) şi „Luntre şi punte, 12 conversaţii despre tranziţie” (Ed. Paralela 45, 2010), la care se adaugă alte titluri în care a publicat prefeţe, postfeţe, eseuri şi interviuri.
A primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor (1984) şi marele premiu „George Călinescu” (1985).