Cine mai vrea România în Spaţiul Schengen?

Comisia Europeană reafirmă că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile şi doreşte că cele două ţări să adere cât mai repede la spaţiul Schengen, scrie RFI Romania. 

Dar tot aceasta, într-o prima versiune a raportului privind guvernanţa Schengen, dezbătut joi de miniştri, spunea că România şi Bulgaria nu au implementat măsurile acompaniatorii (misiuni comune olandezo-române la frontiere, între altele).

Aceste măsuri au fost decise în martie 2012 la Bruxelles şi au fost implementate încă din vară. Ele nu sint „voluntare”, contrar a ceea ce afirmă acum autorităţile române. Ele vizau combaterea fraudei, mai clar a folosirii de documente false si false identitati.

În versiunea de lucru din octombrie a raportului amintit , informaţia era deci eronată. Voit sau nu, Comisia Europeană era pe cale să nedreptăţească şi ea România.

Să fie aici o schimbare a atitudine a Executivului European, care pâna acum încuraja, fie şi timid această aderare ?

Oficial, partea română s-a grăbit joi să dezmintă aceasta printr-un comunicat de presa comun remis de Ministerul de Externe şi cel de Interne. Neoficial însă, românii au fost lezaţi şi au obţinut ca referirile negative să fie scoase din documentul oficial publicat în 23 noiembrie şi dezbătut acum.

Rămâne insa in text mentiunea facuta la monitorizarea acestor masuri in viitor, lucru care nu convine României dar este natural, intrucât Bruxelles monitorizeaza masurile Frontex in toate statele membre si viitoare membre Schengen.

Stim ca Olanda si Germania leaga acum aceasta aderare la nivel politic de fenomenul coruptiei in România si Bulgaria si de posibila inexistenta a statului de drept in România. Se pare insa ca si Comisia Europeana incepe sa aiba aceasi atitudine.

Oficialii români nu vor sa puna paie pe foc, dar stiu foarte bine ca daca Comisia Europeana ar fi dorit cu adevarat deblocarea acestui dosar, atunci acest lucru ar fi devenit mai accesibil.

În aşteptarea viitorului raport MCV

Cele doua state si mai ales Olanda, doresc sa vada „reforme durabile si ireversibile” pentru combaterea coruptiei si independenta justitiei.

Surse apropiate dosarului au insa tendinta sa creada ca, in eventualitatea in care urmatorul raport va fi unul pozitiv sau chiar extrem de pozitiv, tot se vor gasi motive pentru amânarea aderarii României si a Bulgariei la Spatiul Schengen.

Conjunctura actuala în care se găseşte UE, adâncirea crizei şi sporirea egoismelor naţionale, fac ca orice decizie de acest gen să fie luată cu mult mai greu decât în urmă cu trei sau patru ani.

În paralel, coruptia infloritoare din cele doua state si criza politica din vara de la Bucuresti au avut bineînteles darul de a ingreuna acest dosar.

Optimism pentru viitoarea preşedinţie UE ?

Extinderea Schengen se află pe masa europenilor din ianuarie 201, dar el a fost deja descurajată de Franţa şi Germania încă din decembrie 2010. Cele două trimiteau atunci o scrisoare Comisiei Europene prin care îşi exprimau poziţia contrară deschiderii Schengen către România şi Bulgaria.

Ulterior, Paris si Berlin au lăsat Olanda singura sa se ocupe de problema (si uneori si Finlanda) pentru ca acum Haga si Berlin sa ceara clar amânarea sine die a dosarului.

Preşedintiile semestriale succesive ale UE s-au confruntat cu acest blocaj fara a avea prea multe de spus. Ungaria, Polonia, Danemarca si Cipru, rând pe rând au incercat , mai mult sau mai putin, sa medieze dialogul, dar fara succes.

Dintre toate, in toamna anului 2011, Presedintia Poloneza a UE a fost cea mai activa si mai sincera in acest demers.

Prin urmare, ce poate face Presedintia Irlandeza a UE care debuteaza la 1 ianuarie 2013 ? In acest moment s-ar spune ca nu poate face mai mult decât celelalte.

Bucuresti si Sofia spera sa vada subiectul pe agenda ministrilor de interne UE in martie 2013 si spera ca o decizie favorabila atunci sa permita o aderare partiala (frontierele aeriene si maritime) la 31 martie.

Speranta este insa veche fiindca exact in aceasi termeni s-a vorbit si in martie 2012 si cu un an inainte.

Intre timp, România si Bulgaria nu au doar dorinta ci si obligatia de a dera la Spatiul Schengen si asta prin Tratatul lor de aderare si prin Tratatul UE.

Ceea ce le-a stat in putinta, cele doua tari au facut, anume ele au adoptat codul forntierelor Schengen. Dar ele nu pot deschide frontierele intrucât nu li se permite.

Prin urmare, cele doua state membre UE si-au indeplinit pâna acum doar jumatate din obligatiile ce le revin prin textele comunitare.

Scenariu de nedorit

Bucuresti si Sofia se mai tem si de faptul ca tehnic vorbind ele sint cu temele la zi, dar acest examen a fost trecut in primavara anului 2011.

La aproape doi ani de atunci, se poate intâmpla ca tarile reticente aderarii lor la Schengen sa ceara intr-o buna zi o reverificare a gradului de conformitate a frontierelor lor terestere, maritime si aeriene.In acel moment s-ar pleca de la zero, totul ar fi pierdut.