Cine pierde din scăderea ratingului de ţară? Puterea de cumpărare a companiilor şi populaţiei scade, iar economiile în lei se deteriorează

„După înrăutăţirea perspective de rating există riscul ca anul viitor să asistăm şi la o retrogradare a rating-ului la BB+, ceea ce ne-ar plasa în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiţii”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România. Înrăutăţirea perspective de la stabil la negative a fost determinată în principal de politica fiscal prociclică şi ritmul de majorare a pensiilor, care la felul în care sunt programate acum înseamnă încă trei procente anual peste deficitul bugetar, ceea ce ar conduce la 5%-6% din PIB, aşa cum previziona FMI în primăvară.

De aceeaşi părere este şi Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, care, în buletinul zilnic de analiză a pieţei citează îndoielile agenţiei de rating cu privire la fermitatea viitoarei consolidări fiscale din cauza faptului că 2020 este un an electoral. „Nu uitați că o scădere a ratingului este iminentă și agenția va urmări probabil planurile fiscale ale noului guvern după alegerile generale înainte de a lua măsuri”, spune acesta în analiza sa.

Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank este de părere că aceleaşi două mari vulnerabilităţi ale economiei româneşti, deficitul bugetar şi majorarea pensiilor, stau la baza deciziei Standard&Poor’s, care nu este deloc surprinzătoare. Bineînţeles, pentru a depăşi acest prag sunt necesare corecţii. În opinia acestuia, reconsiderarea planului de creştere a pensiilor este iminent, iar alegerile anticipate ar fi un fapt benefic pentru economie deoarece acestea ar putea clarifica situaţia.

„Fără o majoritate în Parlament, indiferent de culoarea politică a acesteia,. Nu putem vorbi de o ajustare bugetară. Ori agenţiile de rating exact asta aşteaptă acum”, a declarat Ionuţ Dumitru.

Toţi analiştii sunt de accord asupra faptului că, indiferent de reducerea cheltuielilor bugetare şi o creştere a încasărilor bugetare (măsură foarte bună de corectare a deficitului bugetar, dar aplicabilă pe termen lung), ajustarea, regândirea calendarului de majorare a pensiilor este imperios necesară. „O creştere de 40% a punctului de pensie din luna septembrie a lui 2020 este mult prea bruscă şi economia nu ar putea-o suporta. O majorare anuală cu 10% ar conduce la o bună ajustare economic şi ar fi sustenabilă. Majorarea cu 40% anul viitor, într-o singură treaptă, ne-ar conduce la un deficit bugetar de 6%, lucru foarte greu sustenabil de către economia României acum”, a declarat Adrian Codîrlaşu.

Costuri mai mari pentru finanţare, inflaţie şi dobânzi mai mari, putere du cumpărare mai mică şi economii erodate

Decizia S&P de revizuire a perspectivei Romaniei la negativă, de la stabilă, se va reflecta cel mai probabil în primele de risc cerute de către investitori pentru investiţiile în active româneşti. „Înrăutăţirea situaţiei deficitelor gemene (deficitul de cont curent mare şi deteriorarea deficitului bugetar), precum şi posibilitatea excluderii României din grupul ţărilor recomandate pentru investiţii de către agenţiile de rating au fost parţial încorporate în primele de risc solicitate României de către investitori, aspect reflectat, de exemplu, în randamentele obligaţiunilor pe termen lung emise de România în euro, net superioare celorlalte ţări din regiune”, spune departamentul de cercetare al BCR.

Preşedintele CFA susţine la rândul său că majorarea cu circa 30 de puncte de bază la titlurile de stat în lei, operată de piaţă la sfârşitul lunii trecute pare a fi înglobat deja acest hop. „Există totuşi posibilitatea ca, în urma deciziei Standard&Poor’s, aceste prime de risc solicitate să crească, ceea ce s-ar traduce în costuri mai mari de finanţare a României pe pieţele externe. Pe piaţa secundară locală, randamentele obligaţiunilor de stat denominate în lei pe termen mediu şi lung au crescut în ziua deciziei cu circa 5-6 puncte de bază faţă de nivelurile de închidere înregistrate în sesiunea de tranzacţionare precedentă. De asemenea, înrăutăţirea perspectivei României ar putea duce şi la amânarea sau chiar la renunţarea unor decizii de a investi în ţara noastră, ceea ce înseamnă pierderea de oportunităţi de creştere economică viitoare precum şi o reducere a potenţialului economiei româneşti”, explică Departamentul de Cercetare BCR.

Odată cu presiunea pe dobânzi, ieşirea investitorilor străini din ţară va pune presiune constant pe cursul de schimb. Majoritatea analiştilor previzionează un curs de schimb de 4,85 lei pentru un euro pentru următoarele 12 luni. Impactul deciziei Standard&Poor’s direct pe costurile de finanţare ale statului român, coroborate cu inapetenţa pentru regândirea modului de majorare a pensiilor se vor rostogoli în majorarea deficitelor şi implicit a datoriei publice. „Odată cu aceste aspecte apare şi majorarea inflaţiei. Inflaţia şi deprecierea leului pot ajuta doar împrumuturile în moneda naţională, inclusiv ale statului. Dar, treptat, toate aceste aspecte conduc la reducerea puterii de cumpărare pentru companii şi populaţie şi la erodarea economiilor populaţiei strânse majoritar în lei”, a declarat Adrian Codîrlaşu.

În concluzie, pentru a scăpa anul viitor de junk, analiştii recomandă etapizarea majorării punctului de pensie, altfel economia va trebui să se regleze prin impozite şi creşteri de preţuri, iar pe termen lung prin creşterea colectării veniturilor bugetare. Bineînţeles măsurile de ajustare bugetară vor avea o importanţă prioritară în ochii agenţiilor de rating.