Cine se bate acum pentru postul de comisar european pentru Energie și ce viziuni au candidații. Problema nucleară

Comisarul în exercițiu pentru Energie, Kadri Simson, urmeză să predea ștafeta. Până de curând spaniola Teresa Ribera părea a fi cea cu șansele cele mai mari pentru a ocupa postul, dar candidatura cehului Josef Sikela, ministru al economiei la Praga, apărută pe ultima sută de metri, ar putea schimba lucrurile.

Rolul Franței și al Germaniei

Duelul spanio-ceh ar putea relua conflictul dintre Franța și Germania anul trecut, care amenința să arunce în aer reforma pieței de energie electrică.

Atunci Ribera, în calitate de ministru al energiei din Spania, care deținea președinția rotativă a UE, a promovat o propunere de compromis pentru a ieși din impas. Energia nucleară era în centrul controversei la acea vreme, Franța promovând-o, Germania reacționând și Ribera apropiindu-se mai mult de tabăra de la Berlin.

Oponentul ceh al ministrului spaniol este clar în favoarea energiei nucleare.

La câteva minute după ce și-a anunțat candidatura, Sikela și-a postat pe X viziunea sa despre „activitățile mele viitoare în Comisia Europeană”. Prioritățile sale sunt securitatea energetică, energia cu emisii scăzute de carbon și legăturile de putere mai puternice în cadrul UE.

Mai demult  a fost și mai clar: în august 2023, a declarat presei cehe că și-a construit „un prestigiu și o putere decente printre celelalte state membre”, ceea ce l-ar putea ajuta să-și asigure un rol de comisar pentru economie sau energie. „Nu îmi ascund interesul pentru poziție”, a spus el.

Sikelá a prezidat reuniuni ale miniștrilor energiei sub președinția cehă a Consiliului în a doua jumătate a anului 2022, când ce ivrările de gaze rusești s-au diminuat și blocul a plonjat într-o criză în spirală a facturilor la energie.

În acest rol, el i-a condus pe miniștrii UE la un acord politic cu mai multe răspunsuri cheie, inclusiv noi legi pentru reducerea cererii de gaze, piețe comune de gaze, limitarea prețurilor la energie electrică, etc. Miniștrii Energiei s-au întâlnit de opt ori sub Președinția cehă, în loc de două sau trei întâlniri, cum este practica

Antecedentele și opiniile lui Sikela sunt ferm în concordanță cu „orientările de politică pentru următoarea Comisie” ale lui von der Leyen – mai multă energie regenerabilă, independență energetică față de Rusia și creștere economică prin industrie curată. De asemenea, este ferm pro-european, membru al familiei politice PPE, a Ursulei von der Leyen și vorbește fluent limba germană.

Ce propuneri are cehul

„Este o onoare pentru mine să devin oficial candidatul Cehiei la funcția de comisar european. Guvernul mi-a confirmat oficial nominalizarea astăzi și vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru sprijinul acordat. Astăzi, mi-am prezentat și viziunea pentru activitățile mele viitoare în cadrul Comisiei Europene”, i-a scris el lui X, prezentându-și propunerile:

• Dezvoltarea unor surse de energie rentabile, cu emisii scăzute de carbon, care vor ajuta la scăderea prețurilor la energie electrică
• Modernizarea infrastructurii energetice și o mai bună interconectare între rețelele electrice ale statelor membre.
• Sprijin eficient pentru întreprinderi în eforturile lor de a ne îndeplini obiectivele climatice, cu accent pe simplificarea investițiilor în proiecte care le permit să reducă emisiile
• Dezvoltarea cercetării, inovației și producției de tehnologii strategice precum cipurile, inteligența artificială și tehnologiile care vor contribui la decarbonizarea economiei
• Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin simplificarea administrației și îmbunătățirea accesului la resurse financiare

Energia nucleară poate înclina balanța.

Avatajul cehului poate fi acceptarea lui la Paris. Cehia a lucrat cu sârguință pentru a promova energia nucleară, atât acasă, cât și în Europa – o poziție care va fi apreciat- de guvernul francez.

După cum scrie Euractiv, un fost oficial francez care a participat la ședințele Consiliului Energie în timpul președinției cehe a spus că Sikelá va fi un „excelent” comisar pentru energie, adăugând că este „foarte perceptiv” și „are un istoric solid în construirea de compromisuri inteligente în vremuri de criză și o abordare „bazată pe fapte” a problemelor energetice”.

Cum stă spaniola

Teresa Ribera, care a ocupat funcția de ministru al tranziției ecologice al țării sale, poate continua  mandatul său considerat de succes în președinția spaniolă din 2023 din poziția de comisar pentru Energie.

Cu toate acestea, ea este caracterizată din ca fiind  moderată și deschis sceptică față de energia nucleară. În 2022, el s-a pronunțat împotriva deciziei de a clasifica energia nucleară drept „investiție verde” în conformitate cu normele UE privind finanțarea durabilă, numind-o „o mare greșeală”.

Acest lucru nu va fi scăpat de atenția Franței și a celorlalte 11 țări UE, precum și a observatorului Italiei, care face parte din alianța nucleară europeană, și aceștia fac eforturi pentru mai mult sprijin din partea UE în eforturile lor de a reînvia industria nucleară a Europei.

Von der Leyen nu poate face mare lucru fără un sprijin suficient din partea Consiliului și își va dori un comisar pentru energie care să poată câștiga și să păstreze încrederea capitalelor naționale. Orice candidat ar trebui să treacă și de Parlamentulu European, care conține și mulți susținători ai energiei nucleare.

Cu toate acestea, atitudinea pro-nuclear a lui Sikela nu îi garantează rolul. Ribera are sprijinul unei țări mari și provine din grupul socialist, care va insista ca von der Leyen să ofere ni;te portofolii grele  în viitoarea Comisie

În plus, unele experiențe anterioare ale lui Sikela ar putea să nu îl ajute. Presa cehă a scris că Sikela s-a ciocnit cu von der Leyen în timpul negocierilor tensionate privind plafonarea prețului gazelor, o sursă diplomatică afirmând la acea vreme că „von der Leyen nu-l place”.

Am putea avea o soluție de compromis. Informațiile Euractiv arată că șeful Comisiei i-ar putea atribui lui Ribera o funcție de conducere mai largă în cadrul viitoarei Comisii , cu Sikela concentrându-se exclusiv pe energie.

Von der Leyen a adoptat o abordare similară în 2019, când socialistul olandez Frans Timmermans a fost numit vicepreședinte executiv al Comisiei pentru Pactul verde european, iar liberala estonă Kandri Simson a devenit comisar pentru energie.

Țările au terme până la 30 august pentru a-și nominaliza comisarul european. Ursula von der Leyen va intervieva apoi candidații și va distribui portofoliile. În cele din urmă, Parlamentul va interoga public fiecare candidat înainte de a decide viitoarea componență a Comisiei.

Sursă: Energypress.gr.