Cine stinge lumina Guvernului SUA. Cea mai mare putere a lumii, aproape de incapacitate de plată

Plafonul de îndatorare a SUA este de 16,7 mii de miliarde de dolari, iar dacă acesta nu va fi ridicat, Guvernul SUA va intra mai întâi într-un regim de chltuieli controlate şi va urma catastrofa: cea mai pare putere a lumii, economică şi nu numai, va intra în faliment, în incapacitate de plată.

Guvernul SUA îşi va epuiza banii pe 17 octombrie şi va trebui să-şi declare incapacitatea de plată a datoriilor, avertizează Jack Lew, secretarul Trezoreriei (ministrul de finanţe), citat de Reuters.

SUA  nu ar mai putea cheltui decât ceea ce încasează pe taxe, se va declanşa automat un program de austeritate dur, se vor tăia cheltuieli majore.

Nota de plată a armatei SUA şi a sistemelor publice depăşeşte 50 de miliarde de dolari. Guvernul mai are în conturi circa 30 de miliarde.

Dincolo de adversitatea politică dintre Partidul Democrat al preşedintelui Obama şi cel Republican, mărul discordiei este programul de asistenţă medicală, denumit argotic Obamacare.

Administraţia Obama nu vrea să accepte reducerea acestui program. Dar dacă nu, republicanii nu aprobă în Camera Reprezentanţilor, extinderea capacităţii de împrumut peste pragul actual.

Pieţele, liniştite. Deocamdată

În ciuda avertismentelor tot mai alarmiste, pieţele nu sancţionează perspectivele negative pe măsura pericolului. Joi, bursele americane au fost în creştere şi nici vineri nu s-au prăbuşit.

„Cred că pieţele au devenit insensibile la termenele fiscale„, spune un director de firmă de investiţii de pe Wall Street, citat de Wall Street Journal.

Disputele privind pragul de îndatorare al Americii constituie, totuşi, pentru pieţe, drama ultimilor ani.

De fiecare dată, însă, cu o zi sau doar cu câteva ore înaintea expirării termenului fatal, a intervenit un acord de urgenţă.

Totuşi, perspectiva incapacităţii de plată a guvernului va submina bursele în zilele următoare, spune un alt economist citat de WSJ.

„De data aceasta s-ar putea să fie rău”, este ideea care transpare din nenumărate opinii.

O dramă istorică

Despre SUA se spune că îşi exportă inflaţia, respectiv costul datoriei prin forţa, sau dimpotrivă, slăbiciunea dolarului.

Datoriile scrise cu 12 zerouri ale Guvernului SUA nu au mai putut fi trecute cu vederea, în contextul crizei globale provocate de inventivitatea lăcomiei băncilor sale şi, în 2011, cea mai puternică economie a lumii a fost retrogradată. Agenţia de evaluare financiară (rating) S&P  i-au retras calificativul maxim, AAA.

De nu mai puţin de cinci ori în ultimii cinci ani, pragul de îndatorare stabilit prin lege a fost crescut sau suspendat.

La începutul acestui an, Congresul (controlat de republicani) a acceptat să suspende plafonul datoriei timp de mai multe luni, în schimbul angajamentului Casei Albe şi Senatului (controlat de democraţi) că vor adopta măsuri de economisire.

Suspendarea a expirat în mai, iar Trezoreria foloseşte de atunci măsuri de urgenţă pentru a câştiga timp.

Dacă guvernul SUA nu va mai împrumuta bani, atunci SUA vor ajunge în imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată „pentru prima dată în istoria noastră”, a atenţionat Lew.

La fel s-a întâmplat cu Grecia.

Obama consideră că ridicarea necondiţionată a pragului este absolut necesară pentru evitarea default-ului (incapatitatea de plată) şi a închiderii guvernului. Republicanii ar fi de acord, dacă li se îndeplinesc condiţii inacceptabile pentru democraţi

Printre condiţii: amânarea cu un an sistemului de beneficii suplimentare în programul de sănătate publică, Medicare (neoficial: Obamacare) şi sprijinul guvernului pentru un oleoduct controversat din Canada de Nord în zona Golfului (Kaystone XL).

Undeva, printre rânduri, se află şi compromisul încă neagreat, sau Guvernul SUA va începe să stingă luminile.

Blocarea activităţii guvernului SUA în lipsa unui buget ar putea reduce creşterea PIB cu 1,4 puncte

Întreruperea activităţii guvernului SUA din cauza disputelor din Congres privind bugetul ar putea reduce creşterea celei mai mari economii din lume cu până la 1,4 puncte procentuale în trimestrul al patrulea, în funcţie de durata crizei de finanţare, potrivit unei analize Bloomberg.

Economistul şef al Mark Zandi de la Moody’s Analytics estimează că o întrerupere de trei-patru săptămâni a activităţii guvernului ar afecta cu 1,4 puncte procentuale creşterea economică a SUA.

Moody’s anticipează o creştere economică de 2,5% în SUA în trimestrul al patrulea, proiecţie care nu ţine cont de o eventuală suspendare a finanţării guvernului federal.

O întrerupere de două săptămâni a activităţii guvernului începând de la 1 octombrie ar reduce creşterea economiei americane în trimestrul al patrulea cu 0,3 puncte, la 2,3%, potrivit estimărilor Macroeconomic Advisers LLC.

Pe lângă pierderea economică directă presupusă de trimiterea în concediu forţat a angajaţilor din sectorul public, neînţelegerile din Congres în ceea ce priveşte bugetul şi plafonul datoriei de stat au potenţialul de a determina companiile să amâne anumite investiţii şi populaţia de a întârzia sau de a se abţine de la diverse cheltuieli.

„Avem de-a face cu o furtună politică, nu una economică. Acum, toată lumea este cu ochii pe modul în care incertitudinea afectează psihologia consumatorilor şi a mediului de afaceri, dacă anumite cheltuieli sunt amânate până se va fi clarificat ce se va întâmpla la Washington”, comentează pentru Bloomberg un analist de la Economic Outlook Group.

Potrivt datelor de la Departamentul Comerţului pe august, americanii au continuat să cheltuiască în a opta lună a anului. Achiziţiile de locuinţe, care reprezintă 70% din economie, au urcat cu 0,3% în august după o creştere de 0,2% în iulie. Veniturile populaţiei au crescut cu 0,4% în august, cea mai bună dinamică din ultimele şase luni.

Incertitudinea afectează însă bursa. Indicele S&P 500 a închis vineri în scădere cu 0,5% şi a traversat prima săptămână de evoluţie negativă din ultimele două luni, pe fondul temerilor investitorilor că impasul politic de la Washington pe tema bugetului va afecta economia.

Activitatea guvernului SUA a mai fost întreruptă de 17 ori, în perioada 1977-1996, din cauza unor dispute asemănătoare.

În 1995 şi 1996, suspendările au avut loc în perioadele 14-19 noiembrie, respectiv 16 decembrie – 6 ianuarie, din cauza neînţelegerilor dintre republicanii din Congres şi administraţia Bill Clinton.

Întreruperea din 1995 a redus cu 0,25 puncte procentuale creşterea economică din trimestrul al patrulea, contracţie atribuită aproape în totalitate concediului forţat al angajaţilor guvernului federal.

Economiştii estimează că, în cazul unei întreruperi în acest an, vor fi afectaţi 36% dintre cei 2,1 milioane de angajaţi civili ai guvernului federal, precum agenţii Fiscului.

Trimiterea în concediu forţat va înlătura contribuţia acestora la PIB, dar nu le va afecta comportamentul de consumatori, deoarece vor avea certitudinea că vor primi banii din urmă odată cu aprobarea bugetului.

Moody’s anticipează că întreruperea pentru câteva zile a activităţii guvernului va avea un impact nesemnificativ asupra economiei, însă o criză cu durata mai mare de două luni va conduce probabil la o nouă rundă de recesiune.

Agenţia de rating Standard & Poor’s (S&P) a coborât în 2011 ratingul SUA de la „AAA” la „AA+”, în urma unei dispute îndelungate în Congres privind creşterea plafonului datoriei de stat, dar şi din cauza absenţei unui plan pe termen lung pentru reducerea datoriei publice.