Cine va avea pe mână destinele Bursei din Bucureşti? Trei bănci ar putea avea majoritatea voturilor

Proiectul de lege pus marţi în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor prevede creşterea până la 20% a pragului maxim până la care un acţionar al unui operator de piaţă (o bursă) va putea deţine acţiunile acestuia, direct sau împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat.

“Pragul de deținere actual creează blocaje în funcţionarea acestor entităţi și influenţează negativ piaţa de capital locală”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

CA şi în cazul eliminătii restricţiei de deţinere la SIF-uri, şi ridicarea pragului la BVB depinde de felul în care Parlamentul va trata proiectul de lege. Guvernul a renunţat să mai dea ordonanţă de urgenţă pentru a face modificările mai rapid, iar Parlamentul ar putea amenda dramatic proiectul de lege al Guvernului, în ciuda majorităţii confortabile a partidului de guvernământ.

Cel puţin teoretic, cinci acţionari ar putea controla, în curând, aproape toate drepturile de vot conferite de deţinerea acţiunilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB), respectiv ar putea decide soarta acesteia. Această eventualitate este însă puţin probabilă.

Mai realistă este probabilitatea ca doi, cel mult trei acţionari puternici să se implice şi “să-şi asume strategia actual de dezvoltare a BVB”, potrivit unuia dintre brokerii consultaţi de ECONOMICA.NET.

Pe de altă parte, “perspectivele creşterii valorii bursei sunt tot mai bune, pe măsură ce aceasta se apropie de obţinerea statutului de piaţă emergentă. Primii investitori care ar avea forţa de a reacţiona la aceste oportunităţi ar fi băncile, fondurile de investiţii şi mai ales fondurile de pensii”, spune şi Alin Brendea, directorul general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction.  

Cei mai mari acţionari ai BVB sunt SIF-urile, dintre care se remarcă SIF Moldova (SIF2) şi SIF Oltenia (SIF5) care au aproape porţia maximă legală din prezent, câte 5% din BVB, Fondul de pensii ING şi fondurile Franklin Templeton, sau fondurile de investiţii ale Erste şi BCR, potrivit celor mai recente informaţii.

De bursă s-au arătat interesate, de-a lungul vremii chiar BCR şi Raiffeisen Bank, astfel că nu ar fi o surpriză ca acestea să-şi pună problema implicării active în dezvoltarea Bursei. Nu ar fi singurele.

Oficial, acţionarii instituţionali români au peste 70% din titlurile BVB, dar marea majoritate a acestor acţionari sunt casele de brokeraj  împropietărite odată cu transformarea Bursei  în societate pe acţiuni.  Puţine dintre casele de brokeraj autohtone ar avea forţa de a-şi păstra măcar ponderea actual în structura acţionariatului, în cazul unei majorări de capital prin aport de numerar.

În fapt, de câţiva ani încoace, acţionariatul BVB este scindat în două tabere, una fiind cea a caselor de brokeraj relativ mici şi cealaltă a băncilor şi fondurilor de investiţii.

Divergenţele şi forţa de vot încă mare a brokerilor au blocat planurile acţionarilor mari privind Bursa, lucru care s-ar putea să nu se mai repete, potrivit unora dintre brokeri.

În absenţa unui segment puternic de investitori de retail, veniturile caselor de brokeraj, care nu au în spate alţi investiroir instituţionali, depind şi de mărimea dividendelor date de BVB, respectiv de veniturile din comisioane ale acesteia. De aceea au şi ezitat să fie de acord cu schemele de reducere a comisioanelor percepute de Bursă, în funcţie de volumele de tranzacţii, scheme care ar fi avantajat acţionarii mari, de tipul băncilor sau al fondurilor de investiţii.

În fine, în ecuaţie mai sunt şi investitorii instituţionali străini, care au peste 12% din acţiunile BVB. De aceştia depinde în bună măsură atragerea investitorilor străini, în absenţa cărora piaţa autohtonă intră aproape automat în letargie.

Prin urmare, implicarea a doi acţionari semnificativi, cu aproape 20% din drepturile de vot, susţinuţi de alţii din categoria instituţionalilor pomeniţi de Alin Brendea, ar putea rezolva blocajele, nu se ştie însă exact  cu ce efecte asupra destinelor BVB. Sunt încă greu de prevăzut efcetele noii structure a acţionarilor, atunci când, de pildă,  se va pune problema unui parteneriat  avansat c sau chiar a unei asocieri cu una din bursele mari ale Europei.

Strategia de dezvoltare a Bursie a fost stabilită, practic,  de Grupul de lucru care a produs, la începutul acestui an, raportul “Opt bariere sistemice în calea dezvoltării pieţei de capital moderine din România”. O parte din aceste efectele barierelor în cauză au fost deja eliminate sau reduse de BVB şi de Autoritatea pieţei, altele sunt vizate de proiectul de lege deja lansat de Guvern şi mai rămân de rezolvat altele, legate de fiscalitate.

Pragul maxim actual este de 5% din totalul drepturilor de vot, motiv pentru care adeseori deciziile s-au luat  greu în adunările generale ale acţionarilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Şi nu numai. Din cauza restricţiei amintite, Bursa din Sibiu (SIBEX) a ratat, acum mai mulţi ani, un parteneriat cu Bursa din Varşovia , care ar fi putut duce până la preluarea celei dintâi de către cea de-a doua. Pe vremea aceea Bursa poloneză era condusă chiar de actualul director general al BVB, Ludwik Sobolewski. Sibex are şi o piaţă spot de acţiuni, cu toate că este specializată pe tranzacţionarea de produse derivate.

Şi renunţarea la proiectul de fuziune al celor două burse poate fi pusă pe seama limitării deţinerii, chiar dacă, aparent,  preţul de conversie a acţiunilor Sibex a fost obstacolul decisive, acesta neconvenind deţinătorilor Sibex. Dacă ar fi fost posibilă atunci, concentrarea de acţiuni ar fi făcut mai probabilă fuziunea.

Acumularea de acţiuni BVB nu va fi uşoară şi nici ieftină.  Orice achiziţie de acţiuni ale operatorului de piaţă, care conduce la o deţinere mai mare sau egală cu 5%, 10%, 15%, respectiv cel mult egală cu 20% din totalul drepturilor de vot, va fi notificată operatorului de piaţă în termenul stabilit prin reglementările ASF şi supusă în prealabil aprobării Autorităţii pieţei, potrivit proiectului de lege lansat în dezbatere.

De asemeni,   orice înstrăinare de acţiuni ale operatorului de piaţă care va conduce la scăderea sub pragurile de deţinere de 5%, 10%, 15%, respectiv 20% din totalul drepturilor de vot, va fi notificată operatorului de piaţă şi ASF, în termenul prevăzut de reglementările emise de ASF.

Astfel de notificări vor influenţa semnificativ cotaţiile acţiunilor “operatorului de piaţă “ vizat.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) se află în plină campanie de eliminare a celor „Opt bariere sistemice din calea dezvoltării pieţei de capital moderne din România”, idenditificate în raportul Grupului de lucru constituit pe lângă BVB, din specialişti din piaţă, din ASF, BNR şi bănci”. 

Măsurile de mai sus fac parte din categoriile celor opt bariere.