Omul de afaceri Ilie Carabulea a demisionat joi din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC), după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.
Directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză, a acordat un scurt interviu agenţiei MEDIAFAX.
Rep: În ce măsură arestarea lui Ilie Carabulea afectează activitatea băncii?
Nicolae Cinteză: Cu acoperire de 100%, putem spune că activitatea băncii nu este afectată. Ilie Carabulea nu a fost niciodată implicat în conducerea executivă a băncii. El a fost preşedintele Consiliului de Supraveghere, funcţie din care deja şi-a dat demisia. În locul lui, Consiliul de Supraveghere a ales pe unul dintre membrii săi, avizat de BNR, profesorul universitar Nicolae Petria, om cu o reputaţie exemplară şi cu o îndelungată experienţă bancară, lucrând inclusiv în Banca Naţională.
Totodată, conducerea executivă a băncii este asigurată de doi profesionişti foarte competenţi şi cu o bună reputaţie şi îndelungată experienţă bancară, directorul general Nicolae Surdu şi directorul general adjunct George Ciobănaşu. Competenţa lor este dovedită şi de cifrele bune înregistrate de bancă.
Banca este solidă, iar solvabilitatea curentă, de 11,3%, este cu 3,3 puncte procentuale mai mare decât solvabilitatea minimă reglementată, de 8%.
Este una dintre băncile care la 31 martie a obţinut profit. Mai mult, din cele 41 de bănci, Carpatica are al 14-lea profit ca mărime raportat pe primul trimestru.
Banca are şi o lichiditate foarte bună şi rezerve la BNR care oricând pot fi accesate. În jur de 25% din active sunt reprezentate de titlurile de stat.
Reiese limpede că în orice moment banca îşi poate onora obligaţiile.
Cazul Carabulea, condamnarea pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, nu are vreo legătură nici cu activitatea băncii şi nici cu averea băncii.
De altfel, nu are vreo legătură nici cu averea lui Carabulea, care rămâne intactă.
Rep: Dar ce răspundere revine BNR pentru a conserva stabilitatea şi credibilitatea Băncii Carpatica după arestarea acţionarului majoritar?
Nicolae Cinteză: În primul rând, încă din dimineaţa zilei de joi, 26 aprilie, BNR monitorizează clipă de clipă situaţia de la Banca Carpatica.
Desigur, BNR judecă totul cu legea în faţă. Legea bancară, art. 230, aliniat 1, cuprinde prevederi referitoare la acţionarii calificaţi, adică acţionarii cu deţineri de peste 10% din capital.
Carabulea este principalul acţionar al băncii. De fapt, grupul Atlassib deţine 57,06%, din care Carabulea, cu titlu personal, are 41,29%, Tănase Corneliu – 11,22%, iar Atlassib SRL – 4,55% (societate controlată de Ilie Carabulea – n.r.) De asemenea, printre acţionari se mai regăsesc grupul Olivo – 10,56%, persoane fizice – 13,75% şi alte persoane juridice – 11,5%.
Legea impune măsuri adecvate în două cazuri prevăzute expres: 1. acţionarul nu mai îndeplineşte condiţiile cerute, fiind afectată reputaţia sa ca acţionar şi reputaţia ca administrator; 2. acţionarul întreprinde acte contrare intereselor băncii, de natură să îi pună în pericol buna administrare.
Reputaţia ca administrator este afectată, dar el a demisionat deja din funcţie, iar Consiliul de Supraveghere are un alt preşedinte, cu o reputaţie foarte bună.
Cât priveşte cel de-al doilea aspect, reputaţia sa ca acţionar, spiritul şi litera legii converg către a conjuga cele două prevederi, dacă reputaţia acţionarului este afectată şi dacă întreprinde acte contrare intereselor băncii.
Rep: Dar reputaţia lui este grav afectată…
Nicolae Cinteză: Sigur, reputaţia lui este afectată sub toate aspectele, dar legea îl apără şi nimeni nu-i poate retrage calitatea de acţionar.
Desigur, potrivit legii, BNR poate suspenda dreptul de vot al unui acţionar, dar în analiza adoptării unei asemenea decizii trebuie avute în vedere şi alte considerente.
În cazul în care s-ar fi acţionat sau s-ar acţiona contrar intereselor băncii, o asemenea măsură ar fi obligatorie, conform legii.
Carabulea a răspuns însă tuturor solicitărilor BNR privind măsuri de susţinere a băncii, inclusiv prin majorări ale capitalului social.