„Cred că cei care erau foarte deschişi în urmă cu ceva vreme sunt mult mai circumspecţi. Germania şi statele nordice au avut o anumită deschidere pornind de la principiul solidarităţii, dar, pe de altă parte, s-a înţeles că fără un control al migraţiei ilegale nu putem vorbi de solidaritate. De asta am insistat pe un control al frontierei externe a Uniunii Europene şi abia apoi vedem cum aplicăm principiul solidarităţii pentru azilanţi, să definim clar nişte criterii”, a declarat Dacian Cioloş.
Întrebat dacă există posibilitatea ca România să refuze să mai primească imigranţi, după ce Polonia a luat o astfel de decizie, primul-ministru a negat.
„Poziţia României a fost clară: ne-am opus cotelor obligatorii, dar am spus că soluţiile trebuie găsite la nivel de dialog pentru că una e să fii deschis dialogului, alta e să te izolezi. Eu aş vrea ca România să fie parte a dialogului. Când spui „nu”, te retragi, nu mai faci parte din grupul care ia decizii”, a spus Cioloş.
Acesta a dat asigurări că autorităţile române sunt pregătite să gestioneze o situaţia de criză a migraţiei ilegale la frontierele noastre.
„Nu cred că România va deveni curând parte a unor culoare de migraţie ilegală, dar suntem pregătiţi să reacţionăm. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme de protecţie la frontieră pentru că am făcut investiţii în ultima perioadă (…) Avem dispozitive pe care alte guverne nu le au”, a conchis premierul.
Prim-ministrul de la Varşovia, Beata Szydlo, a anunţat miercuri că migranţii, care ar trebui să ajungă în Polonia potrivit planului de relocare impus de Bruxelles, nu pot fi relocaţi în ţară în acest moment. Polonia se alătură statelor din grupul Visegrad care refuză cotele de migranţi, transmite Reuters.
Potrivit cotelor de refugiaşi stabilite de Bruxelles, Polonia ar trebui să accepte 4.500 de migranţi, pe lângă cele 2.000 de locuri care au fost oferite voluntar de guvernul de la Varşovia.