Cioloş: Garda de frontieră la nivel european este o idee foarte bună

‘Garda de frontieră la nivel european este o idee foarte bună. România a spus de mai multe ori că nu trebuie tratate doar efectele migraţiei, ci şi cauzele acesteia. Acest lucru presupune un control strict la frontiere, dar şi întărirea capacităţii de a aplica acest control. Prin urmare, ca principiu, constituirea acestei gărzi de frontieră şi de coastă este o idee bună. Trebuie să vedem acum conţinutul acestei propuneri şi mai ales mecanismul de punere în aplicare şi acest lucru se va face’, a spus Cioloş înainte de începerea celei de-a doua sesiuni de lucru a Consiliului European.

Întrebat dacă este de acord cu propunerea ca acest corp de pază să intervină chiar dacă nu are acordul statului pe teritoriul căruia are loc intervenţia, premierul a spus că ‘principiul este bun, dar trebuie să discutăm detaliile’.

Marţi, Comisia Europeană a prezentat în Parlamentul de la Strasbourg un plan pentru reluarea controlului la frontierele externe ale UE, prin intermediul creării unui corp european de agenţi pentru paza frontierelor şi a coastelor europene.

Comisia Europeană doreşte să poată desfăşura acest corp de pază inclusiv într-un ‘stat recalcitrant’, ceea ce riscă să suscite rezistenţa unor state membre care văd în aceasta o atingere la adresa suveranităţii lor, scrie Agerpres.

Liderii statelor UE sunt de acord cu crearea rapidă a unei forţe frontaliere europene

Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles în cadrul Consiliului European de iarnă, s-au pronunţat pentru crearea rapidă a unei forţe frontaliere a UE, în vederea ţinerii mai eficiente sub control a fenomenului migraţiei, transmite vineri Reuters.

Până la jumătatea anului viitor, statele membre ar urma să stabilească detaliile noii forţe, a cărei creare a fost propusă de Comisia Europeană anterior în cursul acestui an.

La finalul primei zile a summitului UE, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că, în pofida strategiei decise de liderii statelor membre în ultimele luni pentru a limita fluxul de migranţi către Europa, încă există un deficit în privinţa implementării măsurilor adoptate.

‘Pentru ca integritatea spaţiului Schengen să fie salvgardată, este indispensabil să recâştigăm controlul asupra graniţelor externe’, a spus Tusk.

Uniunea Europeană susţine că doreşte să-i ajute pe refugiaţii sirieni şi din alte zone de conflict şi care sunt eligibili pentru azil în UE, spre deosebire de alţi migranţi care vor să ajungă în Europa din motive exclusiv economice.

Raport UNHCR: Un nou nivel record de refugiaţi şi persoane strămutate în 2015

Anul 2015 ar urma să fie marcat de un nou număr record de refugiaţi şi persoane strămutate în lume, mai mare decât cel din 2014, care a fost de 59,5 milioane, potrivit unui raport publicat vineri de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, relatează AFP.

‘Anul 2015 va fi fără îndoială scena unei creşteri fără precedent în materie de deplasări forţate în lume’, scriu experţii UNHCR pe baza cifrelor înregistrate în primul semestru al acestui an, care fac obiectul raportului publicat vineri.

‘Având în vedere că numărul refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi persoanelor strămutate a continuat să crească în 2015, probabil cifra va depăşi cu mult’ pragul de 60 milioane, afirmă experţii.

În prima jumătate a anului 2015, cel puţin 5 milioane de persoane suplimentare considerate ca fiind strămutate au fost contabilizate. 4,2 milioane au fost strămutate în interiorul ţării, în timp ce 839.000 au trecut graniţa.

Tot în primul semestru al anului 2015, Europa s-a confruntat cu un număr fără precedent de migranţi care au sosit traversând Mediterana, marea majoritate din Siria şi din alte ţări afectate de războaie. Şi, având în vedere că foarte mulţi migranţi au sosit după iunie 2015, ei nu au fost luaţi în calcul în acest raport UNHCR.

Numărul refugiaţilor la nivel mondial a crescut cu 45% din 2011.

Ţările din Africa subsahariană găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi (4,1 milioane), urmate de cele din Asia şi Pacific (3,8 milioane), Europa (3,5 milioane), Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (3 milioane). 753.000 de refugiaţi trăiesc pe continentul american.

Totodată, circa un milion de persoane au solicitat azil în 155 de ţări în prima jumătate a anului 2015, aproape de două ori mai multe decât în primul semestru al anului 2014 (558.000).

Germania a primit cel mai mare număr solicitări de azil în primul semestru (159.000), în comparaţie cu 173.100 pentru întreg anul 2014. Germania este urmată de Rusia, care a primit 100.000 de solicitări de azil, în special din Ucraina. SUA se află pe locul al treilea cu 78.200 de solicitări de azil.

Numărul persoanelor strămutate pe teritoriul ţării (IDP), adică cei care şi-au părăsit casele însă nu au părăsit ţara, se ridica la mijlocul lunii iunie la 34 de milioane, cu 2 milioane de noi IDP în prima jumătate a anului.

În Yemen s-au înregistrat cei mai mulţi noi IDP (933.500), urmat de Ucraina (559.000), Republica Democrată Congo (558.000), Nigeria (378.500), Irak (366.500) şi Pakistan (309.200) .

De asemenea, UNHCR a contabilizat 3,9 milioane de apatrizi în prima jumătate a anului 2015.