‘Din păcate, acest subiect (n.r. – plăţile în agricultură) a fost speculat inclusiv electoral în acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulţi din cei care au asigurat administrarea ţării în trecut ştiau foarte bine – acest an a fost primul an în care s-a aplicat noua politică agricolă comună cu noi scheme de plată care n-au existat în trecut. Pe de altă parte, România, din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună, care prevedea măsuri de finanţare care puteau fi adaptate şi la nevoile României, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată pentru a acomoda aşteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a însemnat şi un sistem procedural şi administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex care, din aceste motive, a fost şi pregătit cu întârziere şi toate acestea s-au repercutat în întârzieri de plată în acest prim an în care au fost făcute plăţi pentru acest nou sistem de susţinere a agriculturii. Deci de aici au venit acele întârzieri care n-au avut nicio legătură cu modul în care lucrurile au fost administrate în acest an, ci mai ales cu decizii care în mod subiectiv sau obiectiv au fost luate cu întârziere în anii trecuţi. Până la acest moment totuşi plăţile au fost făcute în mare parte, peste 90% din sumele alocate, plăţile directe pentru acest an şi peste 90% din beneficiari şi-au primit subvenţiile’, a precizat şeful Guvernului, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.
El a adăugat că cei care nu au primit încă subvenţiile sunt cei care au avut probleme în urma controlului şi care mai au de clarificat anumite lucruri.
Premierul a reafirmat că rata de absorbţie curentă a fondurilor europene pentru perioada 2007 – 2013 a fost crescută în timpul mandatului acestui guvern.
‘Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost începute şi finalizare în acest an a căror finalizare am accelerat-o în acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfârşitul anului trecut la 78% în acest moment, ceea ce înseamnă circa 3 miliarde de euro care au venit de la UE pentru această perioadă bugetară. Pentru perioada 2017 – 2020 suntem la fel ca şi practic toate statele membre, într-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe şi aici am lansat deja ghiduri care însumează peste 13 miliarde de euro pe proiecte care pot fi depuse în perioada următoare, proiecte care îşi vor arăta rezultatele începând de anul viitor. (…) Pentru prima dată am asigurat o corelare între fondurile europene şi bugetul naţional atât pe programele de investiţii, cât şi pe programele care finanţează politici sociale pentru că am avut multe situaţii în care la ministere din bugetul naţional se finanţau anumite lucruri care erau în completă opoziţie cu ceea ce finanţam prin fonduri europene. Deci am venit şi cu o abordare coerentă din acest punct de vedere, dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite întârzieri mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru şi a sistemului informatic’, a explicat premierul Cioloş.