„Este de neconceput să diluăm propunerea Comisiei, aşa cum sugerează preşedinţia (daneză a Uniunii Europene), a avertizat comisarul european în cursul unei reuniuni cu miniştrii europeni ai Agriculturii desfăşurată la Luxemburg. Dacă lăsăm statelor libertatea de defini singure ce înseamnă un, care este autorizat să obţină subsidii europene pe baza Politicii Agricole Comune (PAC), atunci ‘vom restabili status quo-ul”, a subliniat Cioloş.
Pentru a se stabili dacă beneficiarul de ajutoare desfăşoară o activitate productivă, Comisia pentru Agricultură propune ca atunci când subvenţiile acordate în virtutea PAC reprezintă mai puţin de 5% din totalul veniturilor sale el să nu fie considerat.
Comisarul european a propus controlarea tuturor veniturilor obţinute de producători pentru a determina ponderea activităţii agricole pe ansamblul activităţii lor, dar majoritatea miniştrilor au apreciat că este o idee prea complicat de pus în practică şi au respins-o.
Reglementările actuale, criticate şi de Curtea Europeană de Conturi, permit persoanelor care nu desfăşoară nici o activitate agricolă să beneficieze de fonduri comunitare pe baza PAC. Cioloş a propus simplificarea lor, interzicând în mod special aeroporturilor, companiilor feroviare şi societăţilor imobiliare să primească de astfel de ajutoare, exceptând situaţia în care dovedesc că sunt ‘agricultori activi’. Dar multe state se opun propunerii Comisiei, argumentând că aceasta va antrena creşterea cheltuielilor administrative.
Comisarul european a susţinut, cu această ocazie şi o altă idee cheie a proiectului său de reformă a PAC, care ar urma să intre în vigoare în anul 2014, şi anume plafonarea ajutoarelor pentru marile exploataţii agricole, în condiţiile în care la ora actuală 80% din ajutoare ajung la 20% dintre cele mai mari exploataţii.
Dar în cursul dezbaterilor, numeroase state, printre care şi România, s-au opus acestei plafonări a ajutoarelor agricole, întrucât că ar conduce la o fărâmiţare a exploataţiilor agricole sau ar fi ceva ‘prea complicat’. Celelalte state care şi-au manifestat dezacordul sunt: Suedia, Polonia, Republica Cehă, Germania, Marea Britanie, Olanda, Luxemburg şi Danemarca.