Cioloş: Voi susţine plafonarea subvenţiilor acordate la hectar, dar banii să rămână în ferma respectivă

„Plafonarea: vă spun din capul locului că voi fi unul dintre aceia care vor susţine plafonarea subvenţiilor care se dau la hectar. (Acestea, n.r.) trebuie limitate, dar ar trebui să găsim soluţii şi formule prin care banii care sunt limitaţi nu doar să nu plece din ţară. Aş vrea să fiu foarte clar: rezultatul plafonării, banii care sunt economisiţi din plafonare nu trebuie să plece din statul-membru respectiv, şi să nu plece nici din ferma care acum are acces la aceşti bani, cu condiţia ca ferma respectivă să demonstreze ce face cu banii. Pentru că marea problemă cu subvenţiile la hectar este că aceşti bani se dau doar pentru că ai hectare, sunt bani publici şi pot fi folosiţi în diferite direcţii care nu au legătură cu agricultura sau cu creşterea performanţei în agricultură, din punctele de vedere economic, ecologic şi social”, le-a transmis Dacian Cioloş agricultorilor din România prezenţi la Congresul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Fostul comisar european pentru Agricultură a afirmat că banii economisiţi prin plafonarea subvenţiilor ar trebui să fie folosiţi într-un beneficiu mai larg decât interesul direct al fermelor.

„Şi atunci cu inventivitatea noastră va trebui să găsim mijloacele prin care să vedem care sunt provocările în faţa fermelor mari, care vor fi afectate de plafonare şi ce fel de măsuri de investiţii pot fi susţinute financiar de banii respectivi, de care ferma respectivă are nevoie. Şi atunci cred că lucrând un pic şi la nivelul plafonului care este propus de Comisie, să avem şi o parte de redistribuire, cred că dacă luaţi în considerare rolul fermelor mari, şi în mediul economic, şi în mediul ecologic, şi în mediul social, şi veniţi cu idei şi cu proiecte, aceşti bani (de la plafonarea subvenţiilor, n.r.), care ar putea să o ia în altă direcţie, ar putea să fie folosiţi tocmai pentru a finanţa măsuri care să nu fie doar în interesul fermei, ci şi în interes mai larg”, a declarat Dacian Cioloş.

Liderul Renew Europe a apreciat că domeniul digital, inteligenţa artificială şi colectarea datelor vor determina orientarea economiei în următorul deceniu.

„Comisia Europeană şi-a stabilit programul de lucru şi viziunea pentru următorii 7 ani şi cred că va marca următorii cel puţin 10 ani, pe doi mari piloni: Pactul Verde e pilonul care a ieşit cel mai mult în faţă, dar să nu îl neglijăm nici pe celălalt, cel al transformării digitale. Sunt doi piloni care vor influenţa masiv viaţa socială, organizarea socială, economia, politica din Europa şi chiar din lume în multe zone în următorii ani şi în următoarele decenii. Modul în care ne raportăm la resursele naturale şi modul în care ne putem reduce influenţa activităţii umane asupra schimbărilor climatice, iar de partea cealaltă transformarea digitală. Digitalul vine din urmă, aceste tehnologii ne influenţează deja viaţa vrem-nu vrem şi întrebarea e cum folosim aceste tehnologii digitale ca să răspundem şi la provocarea aceasta legată de Pactul Verde, de schimbările climatice, dar şi de felul în care societatea va evolua. Şi aş îndrăzni să spun că dacă pe la începutul secolului XX, pentru economia lumii petrolul era elementul de bază care definea orientarea dezvoltării economice, pentru următoarele zeci de ani, digitalul, inteligenţa artificială şi datele colectate de toate sistemele astea digitale vor fi principala resursă care vor determina orientarea economiei şi care va reîmpărţi lumea sau zonele de influenţă economică din lume. De asta sunt importanţi cei doi piloni”, a opinat Dacian Cioloş.

Acesta a propus o apropiere a activităţii de vânzare de activitatea de producţie agricolă, pentru stabilizarea veniturilor agricultorilor.

„Circuitele agro-alimentare: eu unul, dacă aş veni la Guvern, pentru un plan de minimum 4 ani de zile sau chiar până la 8-10 ani, aş pune ca principal obiectiv al Ministerului (Agriculturii, n.r.) o viziune şi politici agricole prin care să consolidăm sectorul agro-alimentar şi capacitatea de a comercializa. Pentru că nu ştiu dacă mai e cazul să v-o spun, asta o spun după experienţa mea în poziţiile de responsabilitate pe care le-am avut, astăzi în lume în sectorul agro-alimentar nu mai câştigă cel care produce, ci câştigă cel care vinde. Şi cu cât vinzi mai inteligent, cu cât eşti mai adaptat la pieţele care sunt în mişcare, cu atât poţi să-ţi remunerezi mai bine activitatea de producţie. Şi cred că aici noi trebuie să găsim componentele de politici publice prin care să facem ca partea asta de valoare adăugată din comercializare să fie cât mai apropiată de cel care produce. Altfel, dacă nu reuşim să stabilizăm veniturile agricultorilor, nu vom avea agricultură performantă din nici unul din punctele de vedere în anii următori”, a afirmat fostul comisar european pentru Agricultură.

Potrivit lui Dacian Cioloş, colectarea datelor relevante din domeniul agricol are o importanţă deosebită în dezvoltarea agriculturii.

„Dar veniturile agricultorilor nu vor mai putea fi susţinute durabil doar prin subvenţii şi trebuie să conectăm agricultorul la toate mijloacele acestea de vânzare, de comercializare, care s-au diversificat foarte mult, apropo de platformele de internet şi de tehnologiile digitale. Trebuie să introducem tehnologiile digitale în agricultură, nu doar în partea de producţie, cu agricultură de precizie, şi cu tot ce înseamnă accesul la date… Apropo, acesta e un alt subiect care merita o conferinţă întreagă: agricultura şi digitalul, agricultura şi accesul la date. Cei care vor adapta tehnologiile moderne în agricultură vor fi cei care vor avea acces la datele care se colectează – date de sol, de mediu, date de piaţă şi aşa mai departe”, a susţinut liderul Renew Europe.