Cioloş vrea facilităţi fiscale pentru a stimula investiţiile Ford. Ce a făcut compania cu ajutorul de stat primit până acum

De vină este criza severă care a lovit industria auto europeană, şi implicit Ford Europe, începând din 2009, şi faptul că modelul B-Max, singurul autoturism produs de Ford la fabrica de la Craiova, nu a avut succesul scontat. Pe de altă parte, motorul EcoBoost produs la Ford România a devenit foarte popular, însă nu suficient pentru a preveni disponibilizarea de angajaţi şi de pe linia de producţie de motoare.

Vânzările de maşini s-au redresat între timp în Europa, Ford Europe a revenit, timid, pe profit, iar gigantul american a anunţat în luna martie a acestui an o investiţie de peste 200 de milioane de euro la fabrica din România, unde ar urma să fie produs, din 2017, şi SUV-ul de mici dimensiuni EcoSport, importat în prezent în Europa tocmai din India.

Însă investiţiile în industria auto din România au fost descurajate şi de deficitul de competitivitate la capitolul infrastructură – Ford încă nu are un drum expres pentru a putea exporta spre Europa la costuri mai mici, iar statul continuă să întârzie în mod inexplicabil construirea de autostrăzi, esenţiale pentru exportatori în condiţiile în care UE este principala piaţă de desfacere pentru firmele şi companiile din România. Absenţa unei autostrăzi spre frontiera de vest este reclamată vehement, de ani de zile, şi de cel mai mare producător auto din România, Renault-Dacia.

Premierul Dacian Cioloş a s-a întâlnit săptămâna aceasta cu conducerea Ford Motor Company în timpul unei vizite în SUA.

„Am invitat compania Ford să vină să investească în România nu doar în partea de producţie, cât şi în partea de cercetare, inovare şi dezvoltare, informându-i că intenţia Guvernului pe care îl conduc este ca, până la sfârşitul mandatului, să vină cu anumite facilităţi fiscale pentru cercetare-dezvoltare, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani când România a decis să elimine orice taxe şi impozite pentru cei care investeau în sectorul IT, ceea ce a dus astăzi la o dezvoltare masivă a sectorului IT. (…) Acelaşi lucru dorim să-l facem şi cu domeniul cercetării-dezvoltării: să atragem investiţii din partea companiilor, nu doar în partea de producţie, cât şi în partea aceasta de inovare, şi să folosim în felul acesta inginerii români în ţară, să facem aşa încât şi mediul investiţional din ţară să fie la fel de atractiv ca şi cel din afară”, a afirmat şeful Executivului la Washington, citat de Agerpres.

Premierul a mai vorbit şi despre infrastructură, după o întâlnire cu CEO-ul Ford, Mark Fields.

„Sigur, preocuparea cea mai mare este cea legată de infrastructură – nu e Ford singura companie străină care leagă cumva perspectiva dezvoltării investiţiilor de infrastructură – însă, fără să pot să vă spun mai multe, pot să vă spun că plec de aici cu un sentiment foarte pozitiv pentru că, dincolo de ceea ce Ford a făcut deja în România, ştiţi că Ford a anunţat noi investiţii pentru perioada imediat următoare, şi cred eu că există încă potenţial de a dezvolta prezenţa Ford în România”, a spus Dacian Cioloş.

Ford a cumpărat în 2007 fabrica Daewoo Automobile din Craiova, pentru 57 de milioane de euro. Până în 2012, uzina a produs doar utilitara Transit Connect în volume mici, prioritară fiind retehnologizarea.

Din 2012, a început producţia monovolumului B-Max, care şi-a atins apogeul în 2013, când au ieşit pe poarta fabricii 68.000 de maşini. Anul trecut au fost produse mai puţin de 50.000. Compania a produs, din 2012 şi până la începutul anului 2015, la Craiova, peste 400.000 de motoare EcoBoost, iar anul trecut linia de motoare a mers la capacitate maximă, potrivit celor mai recente date disponibile.

Planul de investiţii asumat iniţial pentru uzina Ford de la Craiova a însumat 675 de milioane de euro până în 2012, cu aproximaţie două treimi pentru producţia de automobile şi o treime pentru producţia de motoare. Obiectivele iniţiale prevăzute în programul de privatizare erau de a ajunge la o producţie de 250.000 de maşini pe an în termen de patru ani.

Ajutoarele de stat promise de România se ridicau iniţial la 200 de milioane de euro, la care se adaugă o garanţie de 320 milioane euro pentru un credit de 400 milioane de euro contractat de Ford Europe de la Banca Europeană de Investiţii.

În 2012, Guvernul României şi Ford au semnat un act adiţional la proiectul de privatizare, care a prevăzut plafonarea ajutoarelor de stat la 75 de milioane de euro, aproximativ jumi-juma pentru investiţii în producţia de maşini, respectiv de motoare. Şi obligaţiile companiei au fost modificate: Ford s-a angajat la investiţii de aproape 620 milioane euro în producţia de automobile şi alte 250 milioane de euro pentru producţia de motoare. Ţinta privind producţia anuală de maşini dispare, fiind înlocuită cu promisiunea companiei de a asambla 810.000 de maşini şi 1,5 milioane de motoare la Craiova, în perioada 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2017. Din 2013 până în 2015, Ford Craiova a produs în total aproximativ 160.000 de automobile, iar producţia de motoare din perioada 2012-2014 se cifrează la peste 400.000 de unităţi.

În 2008, Comisia Europeană a considerat că România a acordat Ford un ajutor de stat ilegal în valoare de 27,56 milioane de euro prin acceptarea unui preţ ai mic la privatizare în schimbul promisiunii că Ford Craiova va ajunge la o producţie de cel puţin 200.000 de maşini pe an în termen de patru ani şi cei 3.900 de angajaţi ai fostei uzine Daewoo nu vor fi afectaţi de concedieri. UE a solicitat Guvernului să recupereze această sumă.

Ulterior, Comisia a aprobat un ajutor de stat de 143 milioane de euro pentru investiţiile de 675 milioane de euro la uzina de la Craiova şi un ajutor de 57 milioane de euro pentru formarea profesională a angajaţilor. Totodată, CE a aprobat acordarea unei garanţii de stat (de 320 milioane euro) care să permită companiei Ford România să contracteze un împrumut de la BEI pentru a produce maşini ecologice.