„În privinţa prognozelor noastre vedem inflaţia headline la 8% la finalul acestui an şi la 5% la finalul anului 2024, deci peste intervalul ţintă al băncii centrale pe orizontul de doi ani de prognoză. Principalele ipoteze sunt scăderea preţurilor la principalele materii prime…Inflaţia de bază o vedem mai sus, o vedem la 9,2% la finalul acestui an şi rămânând peste inflaţia headline pe tot orizontul de 2 ani de prognoză. În privinţa creşterii economice vedem o decelerare la 2,1% în acest an, de la 4,8% anul trecut. Principala ipoteză se bazează pe investiţii, mai ales investiţiile publice finanţe de fondurile europene”, a spus Ciprian Dascălu, economist-şef Banca Comercială Română, la conferinţa „Economia şi inflaţia”, din ciclul „România încotro?”, eveniment organizat de Oxygen Events.
El a afirmat că presiunile inflaţioniste sunt persistente şi chiar s-au intensificat într-o anumită măsură.
Valentin Tătaru (foto), economist-şef ING Bank România, a declarat că perspectiva pentru acest an a băncii este de creştere cu 2,5% a economiei, dar este posibil să avem şi o creştere mai mare care ar putea veni din zona construcţiilor, sectorul serviciilor, sau subsectoare, cum sunt transporturile sau activităţile de leasing şi închirieri. Veriga slabă a creşterii PIB-ului este industria. În ceea ce priveşte inflaţia, el a spus că estimările băncii sunt de 7% pentru finalul acestui an şi de 4-4,5% pe finalul anului următor.
Conform previziunilor economice de iarnă, publicate recent de Comisia Europeană, economia României ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024, în timp ce rata inflaţiei se va situa la 9,7% anul acesta şi la 5,5% anul viitor.
Bugetul pe anul viitor este construit pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creştere reală de 2,8%.