Acesta a subliniat că anul trecut au fost atrase investiţii străine în valoare de aproximativ 4,4 miliarde de euro, echivalentul a 25% din Produsul Intern Brut al ţării.
Potrivit PricewaterhouseCoopers, jumătate din paşapoartele eliberate de Cipru au ajuns la cetăţenii ruşi care în mai puţin de şase luni au obţinut un document legal care le permite să călătorească fără vize în 147 de ţări din întreaga lume, inclusiv în Marea Britanie şi Japonia.
Însă vânzarea de documente care oferă cetăţenia UE a declanşat un semnal de alarmă în rândul activiştilor anti-corupţie care avertizează că această practică creează o poartă de intrare incorectă în blocul comunitar. ‘Oferirea de permise de rezidenţă unor oameni bogaţi doar pentru că sunt bogaţi este împotriva principiului oportunităţilor egale’, declarat Miklos Ligeti, directorul Transparency International Ungaria, potrivit căruia cei care cumpără paşapoarte nu locuiesc de fapt în Cipru ci doar au obţinut în mod incorect accesul în UE.
În 2014, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care stipulează că cetăţenia UE nu trebuie să devină o marfă de vânzare. În timpul dezbaterilor care au avut loc atunci europarlamentarul Sebastian Bodu a protestat faţă de acordarea unor paşapoarte europene care oferă dreptul de a călătorii fără vize unor chinezi sau ruşi bogaţi.
În cazul Ciprului se pare că criticii au dreptate. Unul dintre motivele pentru care ruşii se grăbesc să cumpere paşapoarte cipriote este faptul că obţinerea cetăţeniei le permite să evite plata taxelor acasă şi de asemenea să plătească impozite mai mici. În plus, astfel pot să mute mai uşor banii pentru că băncile îi consideră localnici şi nu străini potenţial suspicioşi. Pentru a crea impresia că sunt localnici, unii ruşi anagajează în mod fictiv angajaţi la un vehicul de investiţii l-au înfiinţat în Cipru pentru a demonstra că au o prezenţă fizică pe insulă.
‘Principalul motiv pentru ca oamenii de afaceri din Rusia şi-au mutat banii în Cipru sau alte destinaţii offshore este teama de a îi pierde. Rusia este o ţară instabilă politic iar un rus bogat se poate trezi brusc în închisoare şi cu banii confiscaţi’, declară Svetlana Ledyaeva, profesor de economie la Universitatea Aalto din Finlanda.
Pentru Cipru, însă, programul de vânzare de paşapoarte şi scutirile de taxe sunt un succes, fiind unul dintre motivele care au scos Ciprul din recesiune. ‘Aceste măsuri încep să îşi arate rezultatele’, susţine ministrul cipriot de Finanţe, Harris Georgiades.
Anul trecut, Cipru a înregistrat o creştere economică de 2,8%, cel mai rapid ritm de creştere din zona euro. De asemenea, achiziţiile de proprietăţi de către cei care vor să obţină un paşaport cipriot au dus la stabilizarea preţurilor pe piaţa imobiliară, care în mod normal ar fi trebuit să se prăbuşească având în vedere că în 2013 sistemul bancar cipriot a intrat în colaps.
În plus, numărul de turişti ruşi a crescut cu 65% faţă de perioada de dinaintea crizei, ceea ce ajută hotelurile, restaurantele şi magazinele din insulă.
‘Companiile fac bani’, a declarat John Hourican, directorul general de la Bank of Cyprus Holdings Plc, potrivit căruia 90% din creditele către companii pe care banca le-a restructurat continuă să performeze.
Potrivit datelor prezentate de Banca Centrală a Rusiei, în primele nouă luni ale anului trecut, investiţiile ruseşti în Cipru au înregistrat o creştere de peste 50% comparativ cu 2015, ceea ce înseamnă mai multe depozite în băncile cipriote şi o finanţare mai ieftină pentru aceste bănci.