„Vrem să vedem că meritata candidatură a Serbiei, pe care a obţinut-o în martie (…), va duce, înainte de sfârşitul acestui an şi a mandatului nostru la preşedinţia UE, la o decizie a Consiliului Uniunii Europene privind demararea negocierilor cu Serbia”, a declarat ministrul de Externe cipriot, Erato Kozakou-Marcoullis.
Şeful diplomaţiei cipriote a adăugat că s-a deplasat la Belgrad pentru a transmite oficialilor sârbi „ceea ce trebuie făcut pentru a obţine o decizie pozitivă” din partea Consiliului UE.
La rândul său, preşedintele sârb Tomislav Nikolici, a subliniat cât de important este de a obţine cât mai repede o dată fixă pentru demararea negocierilor de aderare.
„Aderarea la UE este obiectivul strategic al politicii externe sârbe, deoarece ea garantează perspective noi pentru dezvoltarea economică a ţării noastre”, a declarat Nikolici, potrivit unui comunicat transmis de preşedinţia sârbă.
Condiţia principală pe care Serbia trebuie să o îndeplinească pentru a obţine această dată este ameliorarea relaţiilor sale cu Kosovo.
Ciprul este una dintre cele cinci ţări membre UE care nu a recunoscut independenţa Kosovo, proclamată în februarie 2008 şi la care Serbia se opune ferm.
În acelaşi timp, Ciprul se confruntă cu secesiunea unei părţi din teritoriul său. Treimea nord-estică a insulei şi-a proclamat independenţa sub numele de Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de către Turcia care ocupă acest teritoriu din anul 1974.
Kozakou Marcoullis a precizat că ţara sa nu are intenţia de a recunoaşte independenţa Kosovo, dar că doreşte să fie „un mediator obiectiv” cât timp va fi la şefia Consiliului UE.