PIB-ul a revenit pe creştere anul trecut, sistemul bancar cipriot este mult mai solid, cheltuielile sunt sub control şi datoria publică este în scădere, a apreciat oficialul FMI, adăugând că Nicosia trebuie să continue adoptarea reformelor, ţinând cont de turbulenţele de pe pieţele financiare globale.
Şi preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a lăudat progresele înregistrate în cursul implementării programului de asistenţă financiară: ‘Autorităţile au făcut o treabă foarte bună. Ciprul se poate din nou finanţa şi adoptarea reformelor structurale au readus ţara pe calea unei creşteri sustenabile deşi trebuie rezolvate toate problemele care au rămas’.
Ciprul a încheiat programul de asistenţă financiară fără a retrage toate fondurile disponibile, semna al relansării economiei.
După negocieri îndelungate, reprezentanţii FMI, CE şi BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.
Autorităţile de la Nicosia au renunţat anul trecut la toate restricţiile impuse tranzacţiilor realizate de băncile străine, atenuând regimul impus mişcărilor de capital în martie 2013.
Astfel, s-a renunţat la impunerea unei limite la sumele de bani transferate în străinătate fără aprobarea prealabilă a Băncii Centrale a Ciprului, limită stabilită la două milioane de euro (2,36 milioane de dolari). De asemenea, au fost ridicate restricţiile de capital impuse cetăţenilor. Persoanele fizice pot transfera în afara ţării până la 20.000 euro (23.600 dolari) pe lună, faţă de limita de 10.000 de euro stabilită anterior.
Şi suma de bani care poate fi scoasă în afara ţării de persoanele fizice a fost majorată la 10.000 euro (11.800 dolari), faţă de 6.000 de euro anterior.