‘Negocierile sunt aspre, cum ne şi aşteptam, dar condiţiile politice propuse de troică sunt dificil de acceptat’, a declarat el într-un discurs rostit în faţa oamenilor de afaceri ciprioţi, relatează France Presse.
‘Din punctul nostru de vedere, substanţa şi conţinutul acordului sunt parametri decisivi, căci ele vor determina viitorul ţării noastre şi al poporului nostru în anii care vin’, a adăugat preşedintele cipriot.
Declaraţiile şefului statului contrastează cu afirmaţiile optimiste făcute marţi, la Bruxelles, de ministrul de finanţe Vassos Chiarly, care indicase că ‘speră într-un rezultat pozitiv spre sfârşitul săptămânii’.
Guvernul cipriot, care a cerut la sfârşitul lunii iunie să beneficieze de un ajutor financiar ce ar putea depăşi 10 miliarde de euro, potrivit experţilor, estimează că planul de salvare propus de troică impune măsuri de austeritate prea grele pentru o economie aflată deja în recesiune.
Troica a cerut Nicosiei să reducă salariile funcţionarilor cu 15 %, prestaţiile sociale cu 10 %, să diminueze subvenţiile, precum şi să majoreze TVA, potrivit unei formule compuse din 80% reduceri ale cheltuielilor publice şi 20 % creşteri ale impozitelor.
Potrivit presei cipriote, guvernul a propus ca reducerea cheltuielilor să nu reprezinte decât 60 % din plan, cu un obiectiv de reducere a deficitului cumulat de un miliard de euro până la sfârşitul anului 2016, mai degrabă decât sfârşitul lui 2015, cum recomandase troica.
Reprezentanţii troicăi sunt prezenţi în Cipru de vineri pentru a evalua tăierile bugetare propuse în schimbul ajutorului financiar cerut de insulă şi să studieze situaţia sectorului bancar, aflat în dificultate din cauza situaţiei din Grecia.
Potrivit postului de radio oficial, reprezentanţii troicăi au nevoie de mai mult timp pentru a defini suma necesară recapitalizării sectorului bancar, motiv pentru care ei vor efectua noi vizite.
Cu cât ajutorul necesar acestei recapitalizări va fi mai important, cu atât mai dure vor fi condiţiile impuse de creditorii internaţionali care se tem de o eventuală insolvabilitate a datoriei cipriote.
Ciprul, care asigură preşedinţia turnantă a UE de la 1 iulie, ar fi singura dintre cele ţări ale UE care înregistrează o recesiune din 2014, cu un recul al PIB aşteptat de 0,7 %, potrivit previziunilor de toamnă ale Comisiei Europene publicate miercuri.