Renunţarea la regimul impus mişcărilor de capital în urmă cu doi ani, în schimbul pachetului de asistenţă financiară, arată restabilirea deplină a încrederii în sectorul bancar cipriot, a explicat şeful statului cipriot. De asemenea, Nicos Anastasiades a anunţat proiecte de dezvoltare de peste 300 milioane de euro menite să stimuleze creşterea economiei ţării.
În ianuarie, autorităţile de la Nicosia au renunţat la toate restricţiile impuse tranzacţiilor realizate de băncile străine. Astfel, s-a renunţat la impunerea unei limite la sumele de bani transferate în străinătate fără aprobarea prealabilă a Băncii Centrale a Ciprului, limită stabilită la două milioane de euro (2,36 milioane de dolari).
De asemenea, au fost ridicate restricţiile de capital impuse cetăţenilor. Persoanele fizice pot transfera în afara ţării până la 20.000 euro (23.600 dolari) pe lună, faţă de limita de 10.000 de euro stabilită anterior.
Şi suma de bani care poate fi scoasă în afara ţării de persoanele fizice a fost majorată la 10.000 euro (11.800 dolari), faţă de 6.000 de euro anterior.
În luna martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita retragerea banilor deponenţilor, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Printre aceste restricţii s-a aflat şi interdicţia impusă cetăţenilor de a retrage de la ATM-uri mai mult de 300 de euro pe zi, iar în cazul companiilor limita a fost de 500 de euro pe zi.
După negocieri îndelungate, reprezentanţii FMI, CE şi BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar.
Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.