Circa 1.000 de MW, puşi în funcţiune în 2024. România are o nouă Strategie Energetică şi Legea pentru eoliene offshore

„Am reuşit să promovăm, după 17 ani, o nouă Strategie energetică naţională. Un rol special l-a avut Consiliul onorific, dar toţi jucătorii din domeniul energetic au colaborat, şi mulţumesc şi Ministerului Mediului că a permis adoptarea acestei Hotărâri de Guvern. Practic, avem în sfârşit o foaie de parcurs pentru sistemul energetic, după multiple încercări eşuate în ultimii ani. (…) Şi legea off shore wind merită o menţiune specială. Suntem prima ţară de la Marea Neagră care are un cadru legislativ pentru investiţii în centrale eoliene offshore. Estimăm că în 2032 vor fi primele astfel de centrale eoliene în zona românească a Mării Negre. Banca Mondială ne spune că putem să mergem cu 3 – 7 GW putere instalată”, declara ministrul Energiei, Sebastian Burduja, scrie Agerpres.

În 2024, s-au pus în funcţiune circa 1.000 MW, cu aproape 50% mai mult decât în 2022 şi 2023 la un loc, printre proiectele finalizate numărându-se grupul 5 de la Rovinari, de 330 MW, şi modernizarea unui hidroagregat la Bicaz, de 53 de MW. De asemenea, au fost semnate contractele pentru modernizarea CET-urilor din Bucureşti.

În domeniul nuclear, a fost semnat contractul pentru Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi contractul final pentru retehnologizarea Unităţii 1.

Cadrul legislativ

Ministerul Energiei a promovat o nouă Strategie Energetică Naţională 2025 – 2035 – 2050, adoptată de Guvernul României după 17 ani şi nenumărate încercări eşuate, „un plan al investiţiilor inteligente, al pragmatismului şi al mobilizării resurselor proprii, astfel încât România să devină cu adevărat o forţă în regiune şi dincolo de ea”, potrivit ministrului de resort.

De asemenea, a fost elaborată şi adoptată Legea pentru investiţii în producţie eoliană offshore, potenţialul fiind de 3 – 7 GW centrale eoliene româneşti în Marea Neagră, până în 2032 – 2035. În septembrie, a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potenţialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani, susţinut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziţie de Comisia Europeană (DG Reform). Datele arată un potenţial total de 76 GW – 22 GW pe platformă fixă şi 54 GW plutitoare.

Totodată, a fost transmisă Comisiei Europene prima versiunea finală a noului Plan Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice – PNIESC, România aflându-se astfel printre ţările din Uniunea Europeană care au îndeplinit obligaţia.

A fost obţinut acordul Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea pieţei unice de energie

În ceea ce priveşte preţurile, a fost obţinut acordul Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice de energie, în avantajul României şi Europei de Est. Împreună cu Grecia şi Bulgaria, România a solicitat Consiliului de Miniştri ai Energiei şi Comisiei să asigure o uniune energetică funcţională, date fiind discrepanţele dintre preţurile la energie din Europa de Est şi cele din Europa de Vest. Poziţia a fost susţinută la nivel european, iar soluţiile propuse includ: monitorizarea strictă a fluxurilor transfrontaliere, accelerarea investiţiilor în interconexiuni noi (România având deja 9 linii funcţionale şi alte 9 în dezvoltare), mai ales în centrul Europei (Austria şi Slovacia) şi măsuri urgente pentru protejarea cetăţenilor şi economiilor vulnerabile.

„Am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională. Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria şi Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria şi Slovacia; cererea suplimentară de energie din Republica Moldova şi Ucraina, care pune o presiune adiţională pe preţurile din regiunea noastră”, declara, la începutul lunii octombrie, Sebastian Burduja.

Pe partea de facturi, preţul pe kWh nu a crescut, fiind menţinută şi îmbunătăţită schema de plafonare-compensare. Potrivit ministrului de resort, pe datele Eurostat, în fiecare trimestru, România a avut printre cele mai mici preţuri pentru consumatorii casnici, situându-se pe locurile 3 – 4 la gaze naturale şi pe locul 5 la energie electrică cu cele mai mici preţuri.

Anul acesta a fost iniţiată înfiinţarea, prin decizia prim-ministrului, a Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice. Acesta are drept scop identificarea mecanismului de subvenţionare a preţului la energie şi funcţionarea pieţei după 1 aprilie 2025.

„Visul” privind Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă devine realitate

Contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă a fost semnat în noiembrie, la Baku, cu prilejul COP 29, între Nuclearelectrica, Energonuclear (compania de proiect) şi consorţiul companiilor Flour, Sargent & Lundy (SUA), Atkins Realis (CANDU – Canada) şi Ansaldo (Italia).

„Visul devine realitate după 30 de ani. Peste 7 milioane de gospodării din România vor avea energie electrică de la cei peste 1.400 MW adiţionali la Cernavodă”, a subliniat Sebastian Burduja.

În 19 decembrie, Nuclearelectrica şi consorţiul internaţional Candu Energy Inc., o companie AtkinsRealis, Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation şi Korea Hydro & Nuclear Power Co au semnat contractul de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC) pentru avansarea retehnologizării Unităţii 1 a CNE Cernavodă, estimat la 1,9 miliarde euro. Intrarea în vigoare a contractului este condiţionată de aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor companiei şi de aprobarea Guvernului canadian.

Pe de altă parte, la finele lunii iulie, Nuclearelectrica şi RoPower Nuclear, compania de proiect dedicată reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti, au semnat cu Fluor Corporation contractul Front-End Engineering and Design Faza 2 (FEED 2), în cadrul summit-ului ‘Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei şi climei’ (P-TECC).

Anul acesta au început şi lucrările la prima instalaţie de detritiere din Europa, la Cernavodă, cu finanţare de la Banca Europeană de Investiţii, proiect care va poziţiona România ca lider european în producţia şi exportul de tritiu, combustibil candidat pentru reactoarele de fisiune nucleară, utilizând tehnologie românească şi asigurând un management mai bun al deşeurilor nucleare. Este a treia instalaţie de acest tip din întreaga lume.

România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din UE

În 2024, România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depăşind Ţările de Jos, datorită companiei Romgaz, care a avut la şase luni o producţie de gaz cu 5% mai mare, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Anul acesta au fost puse în producţie şapte noi sonde, inclusiv 100 Caragele.

„Romgaz a relansat programul de investiţii la Caragele, cel mai mare zăcământ de gaze pe uscat al României. Finanţarea este asigurată din fondurile Romgaz şi depăşeşte 1 miliard de lei. În cursul anului 2025, este aşteptată confirmarea/actualizarea nivelului rezervelor de gaz de la Caragele, după efectuarea forajelor la mare adâncime”, a precizat ministrul Energiei.

În ceea ce priveşte proiectul termocentralei Romgaz de la Iernut, stadiul actual este de aproape 95%. Luna aceasta încep testele, iar centrala va fi gata până la jumătatea lui 2025. Asta va însemna 430 MW noi, producţie pe gaz.

A fost adoptată şi o lege prin care unele proiecte de producere a energiei electrice pot fi declarate ca fiind proiecte de importanţă naţională în domeniul energiei electrice, acest statut permiţându-le să beneficieze de anumite scutiri şi derogări pentru a se accelera execuţia investiţiei. Aplicarea acestei prevederi vizează şi termocentrala de la Mintia, 1700 MW (cea mai mare din UE), investiţie privată de peste 1,4 miliarde euro, unde lucrările au avansat. Prima turbină de 600 MW este estimată a fi pusă în funcţiune în 2025, restul fiind programat pentru 2026, înainte de intrarea Unităţii 1 de la Cernavodă în procesul de retehnologizare.

Şi proiectul Neptun Deep avansează conform programului asumat de Romgaz şi OMV Petrom, iar Transocean Barents, platforma de foraj offshore contractată pentru proiect Neptun Deep, a ajuns în noiembrie la Constanţa. Proiectul Neptun Deep pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră va dubla producţia de gaz românesc din 2027 (de la 8-10 bcm în prezent la 18-20 bcm. Veniturile adiţionale la bugetul de stat din acest proiect depăşesc 20 de miliarde euro.

A fost semnat contractul pentru modernizarea celor trei mari CET-uri din Bucureşti

La finele lunii noiembrie au fost semnate contractele pentru modernizarea celor 3 mari CET-uri din Bucureşti: Sud, Progresu şi Grozăveşti. Au fost obţinuţi, din Fondul pentru Modernizare, 361 milioane de euro bani nerambursabili pentru finanţarea proiectelor.

„Bucureştenii aşteaptă de decenii aceste contracte. Ele înseamnă modernizarea sistemului de termoficare, producţia agentului termic. Cele trei CET-uri: CET Sud, care este şi cel mai mare din Europa, CET Grozăveşti şi CET Progresu vor intra într-un program de modernizare cu o finanţare de 362 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, bani nerambursabili pe care Ministerul Energiei i-a obţinut cu mari eforturi. A fost un lung proces de negociere cu Banca Europeană de Investiţii. (…) O să vă dau câteva cifre. Consumul de gaz, principiul este simplu: se consumă gaz şi se produce energie electrică şi apă caldă, va scădea consumul de gaz cu 40%. Noi estimăm că, dacă azi în Bucureşti vorbim de un preţ la gigacalorie de peste 1.000 de lei, în 3 – 4 ani, după finalizarea acestor proiecte, putem să discutăm despre un preţ 500 – 600 de lei”, declara Burduja la semnarea contractelor.

De asemenea, a fost reluat proiectul CET Titan, primul CET construit de la zero din Bucureşti după decenii. Este vorba despre o centrală complet automatizată, care va fi echipată cu cinci grupuri motor-generator (Hydrogen Ready) având o putere electrică instalată de până la 50 MWe respectiv o putere termică instalată de până la 40 MWt (34,4 Gcal/h).

Au fost semnate contracte şi pentru modernizarea CET-urilor din Craiova, Arad, Constanţa, Rm. Vâlcea. În total, 842 MW (486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici) – 709 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile, pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă (CHP) în termoficarea urbană (CHP).

„Aceste investiţii înseamnă agent termic la parametrii normali şi preţ corect pentru cetăţeni. Am închis astfel jalonul 133 din PNRR”, a menţionat Sebastian Burduja.

Tot referitor la Bucureşti, Guvernul României a adoptat în iulie Memorandumul pentru fuziunea ELCEN – Termoenergetica în vederea realizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (SACET). Fuziunea va include producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în Municipiul Bucureşti, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului, sănătăţii populaţiei şi dezvoltării durabile.

Proiectele hidrocentralelor, blocate şi abandonate, au fost reluate

Pe parcursul anului 2024 au fost reluate o serie de proiecte de hidrocentrale blocate şi abandonate de zeci de ani, cu sprijinul ministrului Mediului, Mircea Fechet. Astfel, la Răstoliţa, centrala este gata, lucrările de defrişare vor fi făcute în prima parte a anului viitor, iar din vara lui 2025 vor fi gata cei 30 MW.

„Prima hidrocentrală deblocată şi terminată după 30 de ani”, potrivit ministrului Energiei.

De asemenea, au fost reluate proiectele de la Paşcani, Bumbeşti-Jiu, Cornetu-Avrig etc, în total peste 500 MW urmând să fie puşi în funcţiune pentru sistemul energetic naţional.

După cinci licitaţii eşuate, a fost deblocată şi retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, finalizată în anii 1960, care avea mare nevoie de lucrări de modernizare.

Energie verde: solar & eolian, plus hidrogen şi geotermal

De la preluarea mandatului de ministru al Energiei de către Sebastian Burduja şi până în prezent au fost semnate 297 de contracte prin PNRR pentru parcuri solare şi eoliene cu un total de 1.808 MW putere instalată şi investiţii de peste 2 miliarde euro. O parte dintre proiecte au fost finalizate anul acesta şi livrează energie, inclusiv parcul eolian de 30MW de la Medgidia (Romcim) şi parcurile solare mari de la Sălaj (50 MW) şi Arad (40 MW).

A fost lansat un program de 700 de milioane euro, din Fondul pentru Modernizare, pentru parcuri solare pentru instituţii publice (primării, spitale, universităţi etc.), fiind semnate deja 312 de contracte – proiecte cu 133,67 MW putere instalată şi investiţii peste un miliard de lei.

„Primăriile şi instituţiile publice îşi vor produce parte din energia electrică necesară consumului pentru iluminat public, şcoli, policlinici etc. Bani mai mulţi la bugetul local pentru investiţii în comunitate. Am negociat şi obţinut finanţarea din Fondul pentru Modernizare a tuturor celor peste 1400 de proiecte depuse”, a spus Burduja.

Au fost lansate două apeluri pentru producţie şi autoconsum energie verde pentru beneficiari privaţi, în valoare de 815 milioane euro, tot din Fondul pentru Modernizare. În cadrul apelului pentru producţie, bugetul schemei de ajutor de stat este 400 milioane euro şi au fost depuse 803 proiecte, cu o valoare eligibilă de aproape 5 miliarde euro, din care 1,3 miliarde euro finanţare nerambursabilă solicitată şi 3,7 miliarde euro contribuţie proprie.

În cadrul celui de-al doilea apel dedicat autoconsumului energiei electrice din surse regenerabile, bugetul schemei de ajutor este de 415 milioane euro şi au fost depuse până acum 329 proiecte, cu o valoare eligibilă de peste 180 milioane euro, din care peste 104 milioane euro finanţare nerambursabilă solicitată şi 76 milioane euro contribuţie proprie.

„Proiectele sunt în evaluare, iar România poate miza că vor fi finanţate capacităţi noi de minim 3000 MW prin aceste scheme de ajutor de stat”, a precizat ministrul Energiei.

În 2024 a fost demarată implementarea mecanismului Contracte pentru Diferenţă (CfD) şi a fost organizată prima licitaţie pentru 1.500 MW (1.000 MW eolian şi 500 MW solar). Au fost atribuite contracte pentru mai mult de 1.500 MW, capacităţi noi de producere a energiei verzi. Preţurile medii ponderate estimate de exercitare pentru prima rundă de CfD au fost de 65 euro/MWh pentru producerea de energie electrică din surse eoliene onshore şi 51 euro/MWh pentru fotovoltaice.

Totodată, a fost deblocat jalonul 129 din PNRR prin refacerea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor în construirea de capacităţi pentru producţia de hidrogen verde în instalaţii de electroliză. Capacitatea de producţie contractată până în prezent este de 49,65 MWH2 generat, rezultând o cantitate de hidrogen verde generată anual de 9.516,01 tone/an, în baza celor şase proiecte eligibile, cu o valoare a ajutorului de stat solicitat de 92,147 milioane euro (circa 453,317 milioane lei).

Un alt proiect important este cel de utilizare a energiei geotermale pentru termoficarea Bucureştiului, după modelul Oradea. La începutul lunii februarie 2024, la Washington, ELCEN a semnat un acord pentru realizarea studiului de fezabilitate privind exploatarea energiei geotermale în Bucureşti.

Finanţare pentru fabrici de baterii şi capacităţi de stocare în baterii

Lockheed Martin şi compania românească Sinteza au semnat la finele lunii noiembrie o scrisoare de intenţie în vederea construcţiei la Oradea a unei fabrici de baterii GridStar Flow. Acest acord stabileşte cadrul în care părţile vor începe procesul de dezvoltare a unei viitoare fabrici în valoare de 50 de milioane de euro, care va produce 30.000 de tone de electrolit negativ pe an, începând din vara anului 2026. Aceasta va fi prima fabrică europeană de acest tip şi cea mai mare din lume.

Cu finanţări PNRR au mai fost sprijinite cinci noi unităţi de producţie baterii în România. În total, 132,3 milioane euro şi o capacitate instalată anuală de 3,5 GWh.

A fost finanţată dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii, ca parte a Investiţiei I4.3 din PNRR şi a fost adoptată OUG 134/2024, prin care se evită dubla taxare pentru proiectele legate de stocarea energiei electrice. Aceasta încurajează dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice în baterii şi în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, de tipul Tarniţa-Lăpuşteşti.

„Practic, furnizorii de servicii de stocare nu mai sunt taxaţi şi la absorbţia de energie în baterii şi la injecţia de energie în reţea”, a explicat Burduja.

Ministrul Energiei, împreună cu cel al Mediului, au promovat fabrica de baterii româneşti de la Cernica, Prime Batteries, o investiţie privată de peste 300 de milioane euro. Bateriile Prime sunt livrate cu succes în întreaga lume, fiind instalate pe toate vehiculele din Portul Singapore (electrificat integral). Bazate pe o tehnologie românească, bateriile sunt competitive ca preţ şi la o calitate superioară faţă de produsele competitorilor din China, susţine Burduja.

Grupul 5 Rovinari, finalizat după aproape 10 ani

În anul 2024 a fost finalizat Grupul 5 Rovinari, după aproape 10 ani, acesta având 330 MW producţie de energie în bandă, iar investiţia s-a ridicat la peste 140 milioane euro.

„În momentele critice pentru sistemul energetic, cărbunele rămâne un factor de siguranţă, asigurând stabilitatea sistemului energetic prin efortul minerilor şi al operatorilor termocentralelor. Principiul urmat pe tot parcursul mandatului: nu se închide niciun grup pe cărbune până nu avem ce să punem în loc – tot producţie de energie în bandă (de ex., grupuri pe gaz)”, a transmis, cu diferite ocazii, ministrul Energiei.

Au fost accelerate investiţiile noi în grupuri pe gaz la Complexul Energetic Oltenia (CEO), conform planului de restructurare. Ministerul energiei a semnat două contracte pentru construcţia a două centrale pe gaz: 850 MW la Işalniţa şi 475 MW la Turceni – CE Oltenia. Investiţia depăşeşte 840 milioane euro. Ambele centrale sunt în procedură de licitaţie.