Producția de cireșe de anul acesta se anunță a fi una bună, România având posibilitatea inclusiv de a exporta, a declarat pentru ECONOMICA.NET Aurel Tănase, președintele OIPA (Organizaţia Interprofesională pe Produs) Legume/Fructe. Urmare a vremii favorabile, dar și a investițiilor masive din ultimii ani, ce au permis creșterea suprafeței cultivate și a depozitelor, consumul va putea fi asigurat integral din producție autohtonă. Acest lucru va permite, de asemenea, menținerea unor prețuri decente, în jurul a 10 lei pe kilogram.
„O să satisfacem nevoile consumatorilor și cantitativ, dar și calitativ și pentru o perioadă lungă de timp. Producția de cireșe de anul acesta este bună și deja după 15 mai vor apărea pe piață. Nu sunt soiuri deosebite, cu aport mare de zahăr, dar este important de știut că în ultima perioadă au crescut suprafețele cultivate și au intrat pe rod plantații tinere cu produse de calitate, soiru cu peste 26 mm diametru”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Aurel Tănase. Potrivit acestuia, numai anul acesta s-au depus 656 de proiecte de înființare a unor livezi din care au fost selecționate 332, în valoare de 150 de milioane de euro. „Banii europeni s-au terminat, dar am solicitat o suplimentare pentru încă o sesiune în valoare de 100-120 de milioane de euro. Investiția într-un hectar de cireșe, cu tot cu plasă antigrindină costă aproximativ 35-40.000 de euro”, declară președintele OIPA.
Unii producători consultați de ECONOMICA.NET susțin că prețul mediu de livrare către lanțurile de magazine este în jur 2,5 euro pe kilogram, dar, în funcție de calitate, este posibil să se găsească și la 7-8 lei kilogramul. Anul trecut, cireșele de mai se vindeau cu aproximativ 20 de lei kilogramul din cauza producției slabe. Anul acesta însă, costul de producție a crescut urmare a dublării costului cu forța de muncă, spun producătorii.
Potrivit acestuia, până pe 20 iulie vor exista cireșe românești pe piață fără probleme, mai ales că marii producători au propriile capacități de depozitare.”Există producători care au spații de depozitare ce pot asigura păstrarea fructelor până la 45 de zile fără a a-și pierde proprietățile organoleptice. De asemenea, plantațiile tinere aparțin unor producători care au tehnologia adecvată și respectă regiulile de aplicare a substanțelor”, mai explică Tănase, care estimează producția de cireșe de mai la 2-300 de tone.
Din datele Asociației, anul acesta în România sunt cultivate cu cireșe în jur de 7.000 de hectare de teren, din care în jur de 400 de hecatre sunt „cu potențial”, adică sunt recent înființate, bine tehnologizate și cu soiuri căutate. „În fiecare an intră pe rod în jur de 1.200 de hectare. Cât despre producție, daca în anii trecuți când temperaturile au fost scăzute, producția a fost de 4-10 tone la hectar, anul acesta cred că va fi mare mare. Problema este la cât aplicăm această producție. Dacă luăm în calcul cele 400 de hectare cu potențial, estimăm undeva la 3.500-4.000 de tone pe an”, estimeaz președintele OIPA.
Acesta explică și modul în care se manipulează cireșele după recoltare. „Condițiile de recoltare trebuie să fie corecte, ceea ce înseamnă că în 3 ore de la recoltare sâmburele trebuie să ajungă la 3 grade. De aceea, cireșele sunt trecute printr-un jet de apă rece, după care urmează procesul de calibrare, sortare, punerea în lădițe și depozitare”, mai explică Aurel Tănase.
Cât despre modul în care acestea sunt depozitate, în cazul în care cireșele sunt ținute mai mult timp, temperatura din depozit trebuie să fie de aproximativ 12 grade, iar dacă sunt vândute imediat pot fi și 14 grade.
Cele mai mari livezi de cireșe sunt Paradisul Florilor (70 de hectare), Domeniile Ostrov (62 de hectare), o organizație de producători din Popești Leordeni, cu aproximativ 60 ha, Agro Nat (aproximativ 22 hectare), Cerasus Grup Cotnari (26 de hectare), sau Asociația Legume Fructe Matca (30 de hecatare) ori ferma Însurăței (36 de hectare).
România a fost până la embargoul rusesc un mare exportator de cireșe către această destinație. Ulterior însă, când producția a permis-o, exporturile s-au reorintat către Germania și Olanda, ceea ce se va întâmpla și anul acesta, mai spune Tănase. Cât despre importuri, acestea vin cu precădere din Bulgaria, pe piața neagră, sau din Grecia.